Peste 61,5 milioane de iranieni cu vârsta de peste 18 ani sunt așteptați să meargă la vot ca să își aleagă un nou președinte după moartea lui Ebrahim Raisi. Se estimează însă că milioane de oameni vor boicota alegerile de vineri, deoarece cred că procesul electoral va fi aranjat de regimul care vrea să își asigure victoria, scrie The Guardian.
În Iran s-a înregistrat o scădere constantă a prezenței la vot, care a atins un punct critic anul trecut, când mai puțin de 41% dintre alegători s-au dus la urne pentru alegerile parlamentare, mai puțin de 10% în capitala, Teheran.
Votul are loc după ce președintele Ebrahim Raisi a murit într-un accident de elicopter în mai.
Cei doi lideri conservatori, Saeed Jalili, un fost negociator pe probleme nucleare cu experiență puțină în plan administrativ, și Mohammad Bagher Qalibaf, președintele parlamentului, nu au reușit să cadă de acord asupra unui pact prin care unul dintre ei să se retragă. Acest eșec deschide ușa posibilității ca singurul candidat reformist căruia i se permite să candideze, chirurgul cardiolog Massoud Pezeshkian, în vârstă de 69 de ani, să ajungă în turul doi.
Jalili, un oponent al acordului nuclear din 2015, consideră că Iranul poate rezista sancțiunilor occidentale prin construirea de legături economice cu estul. El este, de asemenea, un ideologic în ceea ce privește utilizarea puterilor statului pentru a impune hijab-ul în rândul femeilor iraniene și are sprijinul Frontului de Stabilitate a Revoluției Islamice sau Jebhe Paydari, un grup care a fost în conflict cu Qalibaf. Qalibaf a declarat că este dispus să negocieze pentru relansarea acordului nuclear și consideră că o gestionare mai puternică a economiei sunt soluții pentru dezvoltarea Iranului.
La ora 11, Jalili încă îl presa pe Qalibaf să se retragă, spunând că sacrificiul lui Qalibaf ar putea fi singura modalitate de a-l opri pe Pezeshkian. Regimul a încercat să îl blocheze pe Pezeshkian, inclusiv prin interzicerea unui miting la final de campanie al acestuia. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a ținut un discurs în ajunul votului în care a condamnat „anumiți politicieni iranieni” care consideră că „toate căile spre progres trec prin Statele Unite”, remarci care vizează clar apelul lui Pezeshkian de a pune capăt izolării economice a Iranului de vest.
În ultimul moment, doi dintre cei cinci candidați conservatori cărora li s-a permis să se prezinte în Consiliul Gardienilor – Amir-Hossein Ghazizadeh Hashemi, un susținător al lui Raisi, și Alireza Zakani, primarul Teheranului - s-au retras.
Mulți iranieni pun la îndoială că procesul electoral va fi democratic și preferă să boicoteze votul decât să acorde legitimitate alegerilor. „Prin crimele sale, regimul a făcut ca problema absenței la vot să devină una de demnitate personală”, a spus un tânră pentru The Guardian.
Atât Pesezhkian, cât și liderul suprem își doresc o prezență mare la vot – mai aproape de 60% – dar din motive diferite. Pezeshkian trebuie să convingă o societate depolitizată să vină la urne pentru a-i învinge pe cei aproximativ 15 milioane de susținători ai regimului.
Pe de altă parte, liderul suprem a declarat: „Prezența mare la vot aduce onoare republicii islamice. Fiecare alegere cu participare scăzută oferă inamicilor noștri motive să ne critice. Nu trebuie să le oferim această satisfacție.”
De asemenea, este îndoielnic dacă aliații liderului suprem, având în vedere opiniile sale despre America și valorile culturale, ar tolera o președinție sub Pezeshkian, care a subliniat în mod repetat că va accepta autoritatea lui Khamenei și a insistat că ascultarea nu îl va împiedica să schimbe Iranul.
Un raport al United against a Nuclear Iran, un grup de presiune american, susține că nivelul de manipulare electorală din partea regimului este mult mai larg decât simpla modificare a listei candidaților eligibili.