Un fost participant la selecția potențialilor nominalizați pentru funcția de vicepreședinte al SUA numește procesul o „colonoscopie” politică. Joe Biden și Kamala Harris au trecut și ei prin acest tip de verificare, care include un chestionar cu sute de întrebări, unele foarte personale.

În timp ce speranța prezidențială democrată, Kamala Harris, examinează alegerea unui coleg de candidatură, concurenții la nominalizare sunt supuși unui proces pe care un fost participant l-a asemănat cu „o colonoscopie efectuată cu un telescop”, scrie BBC.

Ai plătit vreodată pentru sex?

Ai plătit vreodată pentru un avort?

Ați avut vreodată o întâlnire homosexuală?

Acestea sunt doar trei întrebări din chestionarele din timpul procesului exhaustiv de verificare pentru anteriorii nominalizați la vicepreședinția din SUA.

Candidații care își vor numele alături de Kamala Harris pe biletul democrat pentru alegerile din noiembrie vor trebui să răspundă la până la 200 de întrebări înainte de a putea începe să fie luați în considerare în mod serios.

„Vetterii” - oficiali de campanie și avocați care se oferă voluntar să lucreze pentru candidații la președinție - au aproximativ o lună pentru a scoate fiecare grăunte de murdărie pe care o pot găsi despre cei care vor să intre în cursa electorală.

Biroul de campanie „Harris” are câteva zile la dispoziție pentru a alege un partener de candidatură. Vicepreședintele SUA, care a trecut ea însăși prin acest proces în urmă cu doar patru ani, a evaluat aproximativ o duzină de concurenți, iar guvernatorul Josh Shapiro și senatorul Mark Kelly sunt printre cei care au fost aprobați.

Pete Buttigieg, care se numără și el printre potențialele alegeri, conform zvonurilor, a fost întrebat săptămâna aceasta dacă aceștia știu că sunt verificați. „Da, se știe”, a spus el zâmbind.

Experții vor examina cu atenție declarațiile fiscale și istoricul medical ale unui concurent. Ei se pot conecta la conturile sale private de socializare și vor cerceta postările pe rețelele sociale ale copiilor și chiar ale nepoților.

Cea mai mică sugestie de infidelitate conjugală va fi cercetată. La fel și orice alt „schelet din dulap”.

Ei vor verifica fiecare înregistrare a fiecărui cuvânt pe care potențialul candidat l-a rostit sau scris vreodată.

Jim Hamilton, un avocat democrat care a evaluat potențialii colegi de candidatură pentru John Kerry, Barack Obama și Hillary Clinton, a declarat pentru BBC că notele care rezultă din acest proces de evaluare sunt distruse ulterior pentru a păstra „un văl strict de confidențialitate”.

El a supravegheat peste 200 de avocați care au fost însărcinați să găsească partenerul de candidatură al lui Hillary Clinton (ea l-a ales pe senatorul din Virginia, Tim Kaine).

„Toată lumea are ceva în trecut despre care nu ar vorbi”, a spus Hamilton. „Dar ai fi surprins, odată ce oamenii se angajează în acest proces, cât de sinceri sunt în răspunsurile lor.”

Evan Bayh, finalist pentru a deveni partenerul lui Barack Obama în 2008, își amintește că procedura a durat aproape trei luni și a fost „ca și cum ar fi efectuată o colonoscopie cu un telescop”.

„Mi-a fost repartizată o întreagă echipă: un contabil, un avocat, un medic”, a declarat fostul senator și guvernator Indiana pentru BBC. „Au vorbit cu soția mea, au vorbit cu tatăl meu.”

Televiziunile și-au trimis echipele în fața casei sale din Washington DC. Bayh își amintește șocul pe care l-a avut într-o dimineață când s-a așezat la micul dejun cu televizorul pornit și a auzit o gazdă MSNBC remarcând că bolul senatorului cu iaurt și cereale „pare cu siguranță gustos”.

Șeful echipei de verificare a sunat într-o zi pentru a-l întreba pe Bayh despre un zvon de pe internet că ar fi primit odată tratament psihiatric.

„Și am spus: „Nu, nu este adevărat. Dar dacă nu vă grăbiți să luați o decizie, s-ar putea să fie adevărat’”, își amintește el că a glumit atunci.

20 de nume au fost atunci tăiate de pe listă și Bayh spune că în cele din urmă s-a ajuns la el și Joe Biden, pe atunci senator din Delaware.

El își amintește cum a fost transportat „foarte clandestin” la St Louis, Missouri, în luna august a aceluiași an, pentru a se întâlni cu viitorul președinte în camera lui de hotel. Au vorbit aproximativ trei ore.

„Acolo era un teanc de materiale înalt de aproximativ trei picioare”, își amintește acesta. Obama i-a făcut semn și a spus: „Am analizat toate rapoartele despre tine și nu mă deranjează nimic de acolo. Dar dacă există ceva ce echipa noastră nu a descoperit, ar trebui să-mi spui acum, pentru că va ieși la iveală.”

„Și am spus: „Ei bine, oamenii tăi au făcut o treabă foarte minuțioasă. Dar probabil că au fost două sau trei lucruri pe care ar trebui să ți le spun.” Și am făcut-o”, își amintește acesta.

„Și s-a uitat la mine și a spus: „Asta e?” Și i-am spus: „Da, asta este.” Și el a spus: „Ei bine, nu ai dus o viață prea interesantă, nu-i așa?””.

Bayh a spus că dezvăluirile sale au fost chestiuni de familie.

Biden a avut succes în cele din urmă. Managerul de campanie David Plouffe l-a citat ulterior pe președintele Obama spunând că a fost o „aruncare cu banul” pentru a decide între cei doi.

Uneori, un expert poate pune o întrebare la care nimeni altcineva nu s-a gândit, dezvăluind un potențial steag roșu, chiar dacă nu este o descalificare.

Gary Ginsberg, care a lucrat pentru campania lui Clinton în ’92, a declarat pentru BBC că își amintește de Al Gore care a rămas fără cuvinte când a fost întrebat în timpul procesului dacă a avut vreodată prieteni. Senatorul rezervat din Tennessee s-a ridicat în picioare. Dar sub presiune, nu a putut numi niciunul, în afară de cumnatul său și doi congresmeni. Lipsa unui cerc social în cazul lui Gore a deranjat un oficial de top de campanie.

Dintr-o listă lungă de 50, el a fost totuși ales să fie nominalizat ca partener în campania electorală. Au și câștigat, dar Gore s-a luptat să depășească ratingurile scăzute de simpatie.

Procesul de verificare a fost inițial în mare parte informal și mult mai puțin invaziv, deoarece era considerat nepoliticos să întrebi un senator sau un guvernator despre chestiuni personale.

În 1972, candidatul democrat la Casa Albă George McGovern a renunțat la cel pe care îl nominalizase după doar 18 zile. Îl alesese pe senatorul din Missouri Thomas Eagleton pe baza unei conversații telefonice de două minute și fără a-i verifica antecedentele.

A apărut imediat în presă că Eagleton a primit tratament cu electroșocuri în spital pentru depresie clinică cu un deceniu mai devreme.Suporterii lui Nixon au început să-i întrebe pe reporteri: „Cum s-ar putea avea încredere în McGovern după ce a pus un nebun pe bilet?”

La alegerile din noiembrie, președintele republican și-a anihilat contestatorul democrat.

”Vetterii„ au început în curând să-și arunce plasele mai larg, să se uite mai atent la membrii familiei unui potențial coleg de candidatură, după ce o altă gafă a răsturnat cursa de la Casa Albă din 1984.

Candidatul democrat Walter Mondale avea nevoie de un cineva care să schimbe jocul împotriva lui Ronald Reagan în acel an, așa că a ales-o pe Geraldine Ferraro, prima femeie candidată care a avut vreodată susținerea unui partid major.

Dar campania a fost afectată de dezvăluiri financiare despre soțului ei, care era dezvoltator imobiliar.

Președintele Reagan a câștigat 49 de state și a fost reales în mod zdrobitor.