În ultima perioadă, vocile nemulțumite ale antreprenorilor români s-au făcut auzite puternic. IMM România exprimă o îngrijorare reală privind impactul măsurilor fiscale adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Un sondaj realizat de IMM România, la care au răspuns peste 2700 de întreprinzători din toate sectoarele economice, arată limpede o stare de neliniște profundă: 75% dintre respondenți resping majorarea TVA. În sectorul HORECA, 1 din 4 antreprenori afirmă că vor fi nevoiți să reducă personalul pentru a face față scumpirilor. În plus, 70% susțin reformarea urgentă a tuturor companiilor de stat, iar 68% cer reducerea aparatului bugetar. Nu în ultimul rând, aproape 90% indică drept prioritate absolută reducerea cheltuielilor statului. Acest tablou conturat de mediul de afaceri nu este o simplă opoziție față de o taxă sau alta, ci o solicitare fermă pentru echilibru, responsabilitate și coerență. Antreprenorii cer reformă, nu doar impozite.
Dar tocarea problemelor fără o înțelegere profundă a contextului nu ne poate oferi soluțiile de care avem nevoie urgentă. Este esențial să înțelegem de ce aceste măsuri dure, dar necesare, au fost adoptate. România se afla, anul trecut, în pragul unui dezastru financiar, cu cel mai mare deficit din UE, ajungând la un record negativ de 9,3% din PIB. În termeni simpli, statul cheltuia 132 de lei pentru fiecare 100 de lei încasați. Fără o intervenție imediată, consecințele pentru mediul privat și întreaga societate ar fi fost catastrofale.
Mărirea moderată a cotei TVA de la 19% la 21% nu este o decizie ușoară, dar alternativa era incomparabil mai periculoasă: creșterea explozivă a datoriei publice, pierderea accesului la fonduri europene și retrogradarea ratingului de țară, ceea ce ar fi generat dobânzi insuportabile și scumpiri necontrolate. Această realitate a fost confirmată explicit de Comisia Europeană, care a apreciat că România a făcut un pas important spre stabilizarea fiscală.
Antreprenorii au dreptate când spun că majorările fiscale nu trebuie să fie singura soluție. Și tocmai aici, guvernul condus de Ilie Bolojan demonstrează responsabilitate și echitate prin cele două pachete de măsuri adoptate.
Primul pachet, centrat pe ajustarea fiscală, prevede măsuri precise pentru reducerea cheltuielilor statului, în concordanță cu așteptările majorității antreprenorilor (88,5%). Astfel, subvențiile pentru partidele politice sunt reduse cu aproximativ 40%, sporurile nejustificate sunt plafonate, iar salariile și pensiile bugetarilor vor fi înghețate începând din 2026. Aceste decizii sunt menite să limiteze risipa și să direcționeze resursele către priorități clare, sustenabile pe termen lung.
Al doilea pachet se concentrează pe reforma structurală a administrației publice și combaterea evaziunii fiscale, o altă prioritate cheie (67,7% dintre antreprenorii care au răspuns la sondaj doresc ca Guvernul să atace această problemă). Guvernul a anunțat restructurarea profundă a companiilor de stat cu pierderi majore, răspunzând astfel solicitărilor exprimate de 55,3% dintre antreprenori. Companiile care generează pierderi persistente vor fi reorganizate sau închise, limitând astfel scurgerile bugetare.
Reducerea personalului bugetar, susținută de 68,4% dintre antreprenori, este de asemenea abordată prin digitalizarea intensivă a administrației publice, care va permite eficientizarea activității și diminuarea numărului de angajați acolo unde acest lucru este posibil.
Efectele pozitive încep deja să se vadă. Dobânzile la obligațiunile de stat au scăzut semnificativ, reflectând recâștigarea încrederii investitorilor. Banca Națională estimează că aceste măsuri vor reduce presiunea inflaționistă și vor consolida cursul de schimb, creând astfel un climat economic stabil și predictibil.
Mediul privat nu este singur în această luptă. Guvernul a conceput măsuri echitabile pentru ca povara fiscală să fie distribuită just. Cota TVA pentru bunuri esențiale și sectorul HORECA este menținută la 11%, tocmai pentru a limita impactul asupra consumului intern și a competitivității. Impozitul pe dividende, care va crește abia din 2026, afectează în special marile companii, protejând micii antreprenori.Acum este momentul solidarității și al înțelegerii profunde că numai o corecție ordonată ne poate salva de un șoc economic dureros. Nu este vorba despre austeritate, ci despre o asumare responsabilă și echitabilă a realității în care trăim.
Haideți să depășim împreună acest moment, conștienți că măsurile luate astăzi ne vor asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung. Avem datoria față de noi și de generațiile viitoare să sprijinim aceste decizii dificile, dar absolut necesare.