Militari bolivieni rebeli acuzaţi de preşedintele Luis Arce că încearcă o „lovitură de stat" s-au retras miercuri din piaţa pe care o ocupau cu vehicule blindate în faţa palatului prezidenţial din La Paz, potrivit AFP.
La începutul după-amiezii, unităţi ale armatei au înaintat pe străzi în rânduri strânse până în Piaţa Murillo, în faţa sediului preşedinţiei, unde au fost poziţionate un tanc şi alte vehicule blindate.
Arce a denunţat atunci pe reţeaua socială X „mişcările neregulate ale anumitor unităţi ale armatei boliviene”.
„Democraţia trebuie să fie respectată”, a scris el.
Potrivit jurnaliştilor agenţiei France Presse la faţa locului, un vehicul blindat a încercat să spargă o uşă metalică a sediului preşedinţiei, Palacio Quemado, iar şeful armatei, generalul Juan José Zuniga, a intrat pentru scurt timp în palat.
Cel mai înalt gradat a afirmat că armata intenţionează să „restructureze democraţia” în Bolivia.
„Forţele armate încearcă să restructureze democraţia, să facă din ea o democraţie adevărată. Nu cea a câtorva, nici cea a câtorva stăpâni care conduc ţara de 30 sau 40 de ani”, a declarat el în faţa palatului, înconjurat de soldaţi.
Într-un mesaj video adresat naţiunii alături de miniştrii guvernului, Arce a lansat un apel la mobilizare.
„Avem nevoie ca poporul bolivian să se organizeze şi să se mobilizeze împotriva loviturii de stat, în favoarea democraţiei”, a declarat el.
Arce l-a demis şi arestat pe generalul rebel şi a numit un nou comandament al forţelor armate, potrivit imaginilor difuzate în direct la televiziunea naţională.
Fostul preşedinte Evo Morales (2006-2019) a afirmat şi el pe X că „se pregăteşte o lovitură de stat”.
„Militari şi tancuri sunt desfăşuraţi în Piaţa Murillo”, a scris el, făcând apel la „o mobilizare naţională pentru apărarea democraţiei”.
Într-un interviu acordat luni unui canal de televiziune, generalul Zuniga a afirmat că îl va aresta pe Morales dacă acesta stăruie să candideze la preşedinţie, în timp ce Curtea Constituţională a decis în decembrie 2023 că nu poate.
„Legal este descalificat, nu mai poate fi preşedinte al acestei ţări”, a declarat generalul. Militarii „sunt braţul armat al ţării şi vom apăra Constituţia cu orice preţ”, a adăugat el.
Partidul la putere în Bolivia, Mişcarea către socialism (MAS), este profund divizat între Arce şi Morales, cândva aliaţi, dar acum adversari în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2025.
Evo Morales caută să obţină nominalizarea în numele MAS. Luis Arce nu şi-a depus deocamdată candidatura oficială.
Situaţia din Bolivia a fost denunţată de majoritatea ţărilor sud-americane.
Secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), Luis Almagro, a declarat că „nicio formă de încălcare a ordinii constituţionale nu va fi tolerată” în Bolivia, exprimându-şi, de la Asuncion, unde se ţine până vineri adunarea generală a organizaţiei, „solidaritatea cu preşedintele Luis Arce”.
La rândul ei, preşedinta Hondurasului, Xiomara Castro, preşedinta în exerciţiu a Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC), a îndemnat ţările membre ale grupului să „condamne fascismul care atacă astăzi democraţia în Bolivia şi a cerut deplin respect pentru puterea civilă şi Constituţie”.
În Europa, premierul spaniol, Pedro Sanchez, a chemat la "respectarea democraţiei şi statului de drept" în Bolivia.
Statele Unite au afirmat că urmăresc situaţia „îndeaproape”, lansând un apel la calm, potrivit unei purtătoare de cuvânt a Casei Albe.