19 ani de la luarea de ostatici de la scoala din Beslan. Interventia trupelor ruse s-a soldat cu peste 330 de morti

Criza ostaticilor de la Şcoala nr. 1 din Beslan (Osetia de Nord) a început la 1 septembrie 2004, când un grup înarmat de terorişti a luat ostatici peste 1100 de elevi şi profesori, şi s-a încheiat tragic pe 3 septembrie 2004 cu 338 de morţi, dintre care 186 copii, scrie Agerpres.

În prima zi de toamnă a anului 2004, la ora locală 9.30, 32 de civili înarmaţi au ocupat Şcoala numărul 1 din Beslan. Forţe ale poliţiei sosesc imediat la faţa locului şi declanşează un schimb de focuri cu teroriştii, moment în care aproximativ cincizeci de ostatici reuşesc să fugă. În urma schimbului de focuri, sunt ucişi cinci poliţişti şi un terorist. Şcoala a fost înconjurată de un cordon de forţe ale poliţiei, trupe Spetsnaz ale armatei ruse, echipa anti-teroristă Alpha şi Detaşamentul special de luptă al Miliţiei Ruse (OMON) din cadrul Ministerului rus de Interne.

Ostaticii au fost îngrămădiți în sala de sport a școlii, sub explozibili care fuseseră atârnați de coșurile de baschet.

La câteva ore de la izbucnirea crizei, preşedintele Vladimir Putin a convocat de urgenţă pe ministrul de interne, Raşid Nurgaliev, şi pe şeful Serviciului Federal de Securitate, Nikolai Patruşev. La Beslan a fost creată o celulă de criză condusă de preşedintele republicii Osetia de Nord, Aleksandr Dzasohov, şi aceasta a declanşat negocierile cu teroriştii care cereau în mod expres eliberarea rebelilor ceceni deţinuţi de autorităţile ruse.

Liderul musulman, muftiul Osetiei de Nord, Ruslan Valgatov, intră în clădirea şcolii pentru a discuta cu rebelii în vederea soluţionării situaţiei, însă teroriştii resping această tentativă şi cer ca la negocieri să sosească o echipă formată din preşedintele Aleksandr Dzasohov, preşedintele republicii Inguşeţia, Murat Ziazikov, şi să fie însoţiţi de doctorul Leonid Roşal, medic care a participat la negocierile cu comandoul cecen care a ocupat Teatrul Dubrovka din Moscova, în 2002.

Negocierile între doctorul Roşal şi terorişti se desfăşoară în cea de-a doua zi a crizei, însă fără sorţi de izbândă, luptătorii ceceni refuzând chiar şi primirea oricărei forme de asistenţă pentru ostatici, constând în apă, alimente şi medicamente. Fostul preşedinte al Inguşeţiei Ruslan Auşev reuşeşte să-i convingă pe terorişti să elibereze 26 de persoane, printre care femei şi copii mici.

În cea de-a treia zi se permite, iniţial, echipelor medicale să ia din curtea şcolii cadavrele celor ucişi în timpul schimbului de focuri. Imediat după prânz, personalul medical se apropie să ia cadavrele, dar teroriştii deschid focul şi ucid două persoane. Concomitent cu această acţiune ucigaşă a teroriştilor, are loc o explozie şi un perete al sălii de sport se prăbuşeşte permiţând unui grup de 30 de copii să încerce să fugă. Schimbul de focuri s-a amplificat şi prin intervenţia unor civili înarmaţi, părinţi ai unor copii luaţi ostatici, dar şi a forţelor ruse care au încercat să-i acopere pe cei care reuşiseră să fugă. O parte dintre copii cad răpuşi de gloanţe sub privirile neputincioase ale unei lumi întregi, care privea criza prin intermediul carelor de televiziune aflate la câteva sute de metri de şcoală. Trupele speciale antitero Alpha şi Detaşamentul special de luptă al Ministerului rus de Interne au deschis focul declanşând intervenţia în forţă pentru încheierea crizei, fiind susţinuţi de două elicoptere de luptă şi de un tanc. Forţele ruse au obţinut controlul asupra clădirii, ucigând o mare parte a teroriştilor.

Două grupuri de terorişti au reuşit să scape în momentul confruntării şi să se refugieze trecând de cordonul de securitate realizat de forţele ruse. Un prim grup de trei terorişti s-a refugiat în subsolul unei clădiri aflate în apropierea şcolii, luând cu ei un grup de ostatici. Forţele ruse i-au localizat şi i-au ucis pe terorişti împreună cu ostaticii. Cel de-al doilea grup, numărând aproximativ 13 terorişti, s-a ascuns într-o casă aflată la 40 de metri distanţă de sala de sport. Forţele de intervenţie au distrus casa cu aruncătoare de flăcări şi tancuri. Un ultim terorist rămas în viaţă, Nurpaşi Kulaiev, a fost prins de rudele victimelor şi bătut până când a intrat în stare de inconştienţă, fiind apoi transportat la spital. În timpul operaţiunii, au fost ucişi 11 membri ai echipei antitero Alpha şi alţi 35 de soldaţi ai forţelor speciale.

Intervenția a fost soldată cu peste 330 de morți, dintre care 186 de copii. Alte 332 de persoane au fost rănite.

La 17 septembrie 2004, liderul terorist cecen Şamil Basaiev dă publicităţii o scrisoare prin care îşi asumă responsabilitatea organizării luării de ostatici de la Beslan.

La 13 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia la plata unor despăgubiri de 3 milioane de euro pentru "deficienţe grave" în ceea ce priveşte modalitatea în care a soluţionat criza ostaticilor. Potrivit sentinţei, CEDO a constatat încălcări în domeniul securităţii prin lipsă de acţiune, cu toate că ameninţarea era cunoscută, deficienţe grave în anchetă, eşecul de a reduce riscurile în timpul operaţiunii de salvare şi excesul de forţă la care au recurs trupele de securitate.