Un meteorolog de la stația meteo Vârful Omu a devenit erou după ce a găsit un adolescent rănit grav, care căzuse pe un versant al Văii Gaura. Tânărul plecase singur pe munte, fără echipament, și era căutat de ore întregi de echipele Salvamont.
Rusia a lansat cel mai recent submarin nuclear din flota sa, proiectat să transporte torpile nucleare „Poseidon” — cunoscută în presă și sub numele de „racheta Apocalipsei”. „Astăzi este o zi importantă pentru noi – crucișătorul nuclear Habarovsk este lansat de la renumitul șantier naval Sevmaș”, a declarat ministrul Apărării Andrei Belousov după ce comandantul Marinei, amiralul Aleksandr Moiseev, a spart tradiționala sticlă de șampanie în corpul submarinului.
„Sindromul Italia” este subiectul unui reportaj publicat de prestigioasa publicație The New York Times. Numele este dat unei afecțiuni specifice pentru femeile din estul Europei, care în ultimii 35 de ani au îngrijit bătrâni în Spania, Italia, Germania, Franța și Marea Britanie. Articolul are ca exemplu un caz de la Institutul Socola din Iași, unde Sindromul Italia este studiat de 7 ani.
Preşedintele Nicușor Dan a anunțat că şeful NATO, Mark Rutte, va sosi la Bucureşti, săptămâna viitoare, pe 5 noiembrie, și va participa la un eveniment important.
Cinci alpiniști germani, printre care și o adolescentă de 17 ani, au murit în Alpii italieni după ce au fost luați de o avalanșă. Tragedia s-a produs sâmbătă, în timp ce grupurile urcau spre vârful Cima Vertana, la peste 3.500 de metri altitudine, în Tirolul de Sud, informează The Guardian.
Un atac cu drone ucrainene a lovit duminică unul dintre principalele porturi petroliere rusești de la Marea Neagră, provocând un incendiu și avariind cel puțin o navă, în contextul în care Kievul încearcă să submineze eforturile de război ale Rusiei, vizând infrastructura energetică a acesteia, relatează TVPWorld. De câteva luni, Ucraina atacă rafinăriile, depozitele și conductele petroliere rusești, în încercarea de a submina economia Rusiei.
Peste o treime dintre români ar vota cu Alianţa pentru Unitatea Românilor (AUR) dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlament, relevă un sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională - CURS.
Interdicţia asupra TikTok impusă în Albania în acest an pare deja caducă, deoarece cetăţenii micii ţări balcanice o ocolesc în masă cu ajutorul reţelor private virtuale (VPN), în timp ce jurnaliştii şi activiştii o combat, considerând-o o restricţie a libertăţii de exprimare, scrie duminică EFE, preluată de Agerpres.Interdicţia popularei reţele sociale chineze a fost adoptată în martie de guvernul premierului socialist Edi Rama, după ce un băiat de 14 ani a fost înjunghiat mortal în faţa unei şcoli din Tirana, într-o încăierare despre care s-a presupus că avea legătură cu TikTok.„Astăzi, cetăţenii pot accesa TikTok fără obstacole şi nu a existat niciun răspuns din partea instituţiilor”, a declarat avocatul şi analistul media albanez Alban Duraj. „De fapt, prevederea legală rămâne doar de formă, deoarece nu a fost niciodată aplicată de autorităţi”, a adăugat el într-un interviu telefonic cu EFE din Skopje.Anunţând interdicţia, Rama a citat un sondaj realizat în rândul a aproximativ 65.000 de părinţi, dintre care - a afirmat el - 90% au susţinut închiderea platformei de teamă că aceasta ar putea încuraja hărţuirea, violenţa în rândul minorilor şi ar putea reprezenta riscuri pentru confidenţialitatea datelor.Însă măsura s-a dovedit extrem de nepopulară, nu numai în rândul tinerilor, ci şi în rândul bloggerilor, jurnaliştilor, antreprenorilor şi lucrătorilor independenţi, care consideră TikTok un instrument important pentru diseminarea ideilor lor sau promovarea produselor şi serviciilor.Considerând-o o restricţie a libertăţii de exprimare, interdicţia a fost contestată la Curtea Constituţională de trei organizaţii civice şi jurnalistice.„Suntem încrezători că tribunalul constituţional va lua o decizie în conformitate cu Constituţia şi standardele europene privind libertatea de exprimare, declarând interdicţia nevalidă”, a declarat Isa Myzyraj, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din Albania (AGSH), unul dintre grupurile care au intentat procesul.Deşi a recunoscut că, în practică, interdicţia a fost ineficientă, el a declarat pentru EFE prin telefon că "decizia a creat un precedent periculos pentru restricţionarea arbitrară a libertăţii de exprimare pe internet, precum şi a dreptului cetăţenilor la liberă informare şi comunicare".Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ) a subscris acestui punct de vedere, condamnând măsura şi avertizând că aceasta reprezintă o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare în Balcani, unde jurnalismul liber este supus unei presiuni tot mai mari."Susţinem solicitarea AGSH şi a altor organizaţii ale societăţii civile de a declara neconstituţională decizia guvernului albanez", a declarat preşedinta EFJ, Maja Sever, jurnalistă croată, într-un e-mail către EFE.Imediat după intrarea în vigoare a interdicţiei, zeci de mii de albanezi au început să descarce reţele VPN pe dispozitivele lor pentru a ocoli restricţiile, potrivit mai multor publicaţii locale.EFE a observat, de asemenea, că unele personalităţi publice albaneze proeminente au reuşit să îşi menţină active conturile de pe TikTok.Un caz notabil este cel al fostului primar al Tiranei, Erion Veliaj, care, din închisoarea în care este reţinut preventiv sub acuzaţia de presupusă corupţie şi alte infracţiuni, a postat mesaje şi fotografii pe contul său de TikTok până în august, cu puţin timp înainte de a fi demis oficial din funcţia de primar pe care o deţinea din 2015.Reţeaua de socializare chineză este extrem de populară în Albania: experţii estimează că are în jur de 1,5 milioane de utilizatori, mai mult de jumătate din populaţia ţării, cel mai mare procent de utilizatori înregistrându-se în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 25 de ani.
Aproape jumătate dintre popoarele indigene care trăiesc izolate de restul lumii riscă să dispară în următorii zece ani, avertizează organizaţia Survival International. Potrivit raportului prezentat la Londra, în prezenţa actorului Richard Gere, comunităţile necontactate sunt ameninţate de exploatări forestiere şi miniere, de proiecte de infrastructură şi chiar de turism. Peste 90% dintre aceste triburi trăiesc în pădurea amazoniană, însă unele au fost identificate şi în Indonezia sau India. Organizația cere guvernelor să creeze zone protejate şi să acţioneze urgent pentru salvarea acestor populaţii, aflate „în pragul extincţiei”, informează AFP și Agerpres.
Dominic Fritz a declarat, în exclusivitate la Digi24, că a aflat la fel ca mulți alții din presă despre retragerea parțială a trupelor americane din România. Liderul USR a adăugat că ministrul Apărării nu l-a anunțat înainte de această decizie a SUA, și nici nu consideră că trebuia să o facă, „pentru că nu este o chestie de politică de partid, unde ar fi trebuit să se coordoneze cu mine”. El consideră că ministra de Externe Oana Țoiu și Ionuț Moșteanu au făcut tot ce au putut în aceste trei, patru luni să întărească relațiile bilaterale cu Statele Unite.