Asaltată de invective ale lui Donald Trump precum „laşi” sau „tigru de hârtie”, Alianţa Nord-Atlantică este din nou aruncată într-o criză existenţială, acuzată că a refuzat să ajute SUA în Iran, la câteva săptămâni după ce a trecut pe lângă o catastrofă cu Groenlanda, relatează AFP într-un amplu comentariu.Preşedintele american nu şi-a ascuns niciodată interesul scăzut pe care îl are faţă de alianţe în general şi faţă de NATO în special. Dar de la declanşarea loviturilor americano-israeliene în Iran, în urmă cu o lună, resentimentul său nu a încetat să crească din cauza a ceea ce el consideră a fi o eschivare a aliaţilor europeni.„Nu am fost niciodată convins de NATO. Am ştiu mereu că este un tigru de hârtie”, a afirmat miercuri Donald Trump într-un scurt interviu pentru cotidianul britanic The Telegraph, lăsând să se înţeleagă că examinează serios posibilitatea unei retrageri din Alianţă.De la revenirea la putere a magnatului din sectorul imobiliar, în ianuarie 2025, episoadele de tensiuni şi de crispare s-au înmulţit.În ultimul de până acum, ameninţarea de a anexa Groenlanda, un teritoriu arctic sub suveranitatea Danemarcei, membră a Alianţei, locatarul de la Casa Albă a dat brusc înapoi. Dar dacă furtuna a trecut pe acest front, îngrijorarea a urcat până la nivelul următor în urma ofensivei americane în Iran.„Devine în fiecare zi tot mai preocupant”, a declarat marţi un diplomat pentru AFP.„Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute de miliarde, pentru a-i proteja, şi am fi fost mereu acolo pentru ei, dar acum, având în vedere acţiunile lor, presupun că nu mai trebuie să fim, nu-i aşa?”, a declarat la sfârşitul lui martie preşedintele american.Acesta le reproşează, între altele, aliaţilor europeni, că nu au intervenit pentru a securiza Strâmtoarea Ormuz, blocată de la începutul războiului.Secretarul general al NATO, Mark Rutte, mereu grijuliu să atenueze mânia prezidenţială, face eforturi de a demonstra contrariul.Europenii au întârziat cu siguranţă să răspundă solicitării SUA, dar din „motive bune”, a spus el în urmă cu câteva zile.Rutte a dat asigurări că, nefiind informaţi în avans despre loviturile americano-israeliene, în condiţiile în care SUA voiau, pe bună dreptate, să păstreze secretul, asta a avut drept efect întârzierea răspunsului ţărilor europene. Dar, „vestea bună” este că acum sunt pe care să discute acest lucru, afirmă fostul premier olandez.O linie avansată miercuri de premierul britanic Keir Starmer, ţinta tuturor criticilor din partea lui Donald Trump.„Regatul Unit a reunit acum 35 de ţări în jurul declaraţiei noastre de intenţie de a face front comun pentru securitatea maritimă în Golf. Mai târziu în această săptămână, ministrul afacerilor externe (Yvette Cooper) va găzdui o reuniune a acestor ţări pentru prima dată”, a declarat el.Şi chiar dacă un responsabil al Alianţei afirmă, sub acoperirea anonimatului, că toate aceste episoade sunt trăite cu „calm şi distanţare”, nu este sigur că acest lucru va fi suficient.Marţi, secretarul de stat american Marco Rubio, de obicei mai măsurat, şi-a adăugat vocea celei a preşedintelui american, vorbind despre o Alianţă „cu sens unic”.„Cred că, din nefericire, nu există nicio îndoială că odată acest conflict terminat va trebuie să reexaminăm această relaţie. Trebuie să reexaminăm interesul pe care îl prezintă NATO pentru ţara noastră în cadrul acestei alianţe”, a declarat el pentru Fox News.„Este vorba, de departe, de cea mai gravă criză cu care s-a confruntat vreodată NATO”, a apreciat fostul ambasador american la NATO Ivo Daalder, într-un articol de opinie publicat miercuri. El a atras atenţia asupra degradării relaţiilor „între preşedintele SUA şi aliaţii europeni”.Pentru moment, întărirea pilonului european în cadrul Alianţei este un laitmotiv la Bruxelles.Europenii trebuie să-şi asume „mai mult rolul în apărarea colectivă a Europei”, a declarat miercuri ministrul adjunct al apărării din Franţa, Alice Rufo. „Este un mesaj repetat de SUA din ce în ce mai brutal. Deci trebuie să-l auzim”, a adăugat ea.
