ACTUALIZARE 19:50 Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri seară că România poate face recurs la decizia de instanței din Belgia.

„Există cale de atac, această hotărâre are caracter executoriu, ea poate fi pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a declarat Marinescu, care a precizat că nu Ministerul Justiției s-a ocupat de acest proces, ci cel al Sănătății.

„Nu aș vrea să comentez asupra unor proceduri judiciare în desfășurare. O hotărâre executorie, în măsura în care creditorul solicită executarea, are instrumente. Refuzul executării se pot traduce în împovărarea debitorului (...) Decizia va fi la nivel guvernamental, nu vreau să speculez”, a mai spus Radu Marinescu.

În altă ordine de idei, fosta ministră a Sănătății Ioana Mihailă a detaliat motivele pentru care s-a ajuns la procesul pierdut de România cu Pfizer, menționând că țara noastră nu a respectat contractul încheiat de Comisia Europeană cu compania farmaceutică și că nici nu acceptat varianta renegociată în anul 2023. Ministru la acel moment, Alexandru Rafila nu a oferit încă un punct de vedere, însă șeful PSD, Sorin Grindeanu, a amenințat cu plângeri penale pe numele foștilor miniștri USR.

În anul 2023, Rafila sublinia că va avea discuții cu producătorii de vaccin pentru a închide contractul, însă compania Pfizer susține că România nu a participat în acea perioadă la medierile cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru a evita un eventual proces. Mai multe detalii aici.

Știrea inițială. Este vorba de o decizie în primă instanță care obligă România să achite 600 de milioane de euro companiei farmaceutice Pfizer. 

Suma reprezintă echivalentul a 28 de milioane de doze de vaccin, pe care țara noastră a refuzat să le mai plătească începând cu anul 2023. 

Potrivit instanței belgiene, nu au fost descoperite lacune cu privire la modalitatea în care compania Pfizer a obținut contractul de livrări de vaccinuri COVID-19.

„Se observă că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului de cumpărare și că România nu a reușit să demonstreze că acordul - în special în ceea ce privește prețul și numărul de doze - a reprezentat un abuz de putere dominantă a Pfizer”, potrivit instanței belgiene.

Judecătorii belgieni au mai subliniat că scăderea ratei de infectare cu COVID-19 de la acel moment, adică din 2023, nu reprezintă „circumstanțe care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale ale României cu privire la Pfizer”. 

Un reprezentant al companiei farmaceutice a transmis pentru Digi24.ro că decizia instanței belgiene reprezintă „importanța obligațiilor contractuale care au susținut răspunsul pandemic European, construit pe principiul solidarității dintre Statele Membre”.

„Pfizer se așteaptă acum de la statele membre (n.r. România și Polonia, care a pierdut un proces similar) să respecte decizia instanței”, potrivit reprezentanților companiei.

În anul 2023, când pandemia de COVID-19 în România și Uniunea Europeană se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care presupunea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării, din anul 2023 și până în anul 2026, după cum arăta Context.ro în 2024.

Guvernul României, reprezentat în 2023 de ministrul Sănătății Alexandru Rafila, a refuzat să semneze acest amendament, astfel că a rămas cu prevederile stabilite în contractul inițial din 2021 (semnat de fosta ministră USR, Ioana Mihăilă), care obliga țara noastră să cumpere 32 de milioane de doze de vaccin până în iunie 2023.

„Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, arăta Pfizer în plângerea depusă în instanță, potrivit publicației citate. 

Ministerul Sănătății a subliniat în 2023 că a refuzat să semneze amendamentul din cauza „condițiilor propuse”, anume plata compensatorie a dozelor de vaccin, fără să ofere detalii despre costurile pe care acea plată le presupunea. Guvernul ceruse pe 27 iunie 2023 ca Pfizer să amâne livrarea de vaccinuri „pentru o perioadă nespecificată”.

„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”, mai arată compania farmaceutică Pfizer în plângerea obținută de Context.ro în 2024.

Pfizer mai sublinia că a cerut Guvernului să participe la o mediere, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a nu ajunge în instanță, însă la această solicitare Executivul „nu a răspuns niciodată”.

În cererea de chemare în judecată, compania farmaceutică a cerut României să respecte contractul și să achite, pe lângă valoarea dozelor de vaccin, „o dobândă la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”. Cheltuielile de judecată erau stabilite la 22.500 de euro.