Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat miercuri că războiul de 12 zile, declanșat în iunie de către Israel cu susținerea Statelor Unite, a avut ca obiectiv răsturnarea regimului de la Teheran. Declarația a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu conducerea puterii judiciare și a fost publicată pe site-ul oficial al liderului iranian.
Limassol miroase a petrol. La propriu. De câteva săptămâni, locuitorii și turiștii se plâng de apariția unor pete negre pe piele după ce se scaldă, de nisip lipicios și de o peliculă suspect de strălucitoare pe apă. Abia pe 12 iulie, însă, mass-media cipriote au luat în sfârșit act de ceea ce se întâmplă, și asta numai după ce au apărut postări pe rețelele de socializare. Oamenii au publicat fotografii cu picioare murdare, pielea copiilor și nisip pătate cu petrol, scrie Cyprus Daily News.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat miercuri că este „foarte îngrijorat” de bombardamentele Israelului asupra Siriei şi a cerut încetarea luptelor, informează EFE, potrivit Agerpres.
Mii de bulgari au protestat miercuri seara la Sofia, după mai multe manifestaţii, împotriva arestării pentru corupţie a primarului liberal şi pro-european al celui de-al treilea oraş din ţară, acuzând parchetul că se supune "ordinelor politice", informează AFP și Agerpres.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, miercuri, că deja se circulă pe multe dintre tronsoanele de autostradă despre care „unii spun că nu vor mai fi construite”. El îi cere lămuriri ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care a afirmat că bucăți din Autostrada Moldovei și Autostrada Unirii au pierdut finanțarea din PNRR.
O operaţiune internaţională, la care au participat ţări precum Spania, Germania, Italia şi SUA, a dus la destructurarea reţelei proruse "NoName057(16)", care se concentrase pe atacarea Ucrainei şi a ţărilor care sprijină Kievul, multe dintre ele membre NATO, un anunţ în acest sens fiind făcut miercuri de agenţiile Europol şi Eurojust.
Mamaia S.A., compania de stat cu patru șefi la trei angajați va fi desființată. Decizia a fost anunțată de ministrul Economiei, Radu Miruță, care a dispus schimbarea organizării juridice, astfel încât să nu mai aibă statut de societate. O măsură care vine după ce Digi24 a prezentat pe larg, în campania „Statul la Stat”, situația acestei companii care se ocupă cu închirierea unei singure vile la mare.
Un partid ultrareligios a părăsit miercuri coaliţia condusă de premierul israelian Benjamin Netanyahu, după o decizie similară a unui alt grup ultrareligios la începutul acestei săptămâni, lăsând guvernul fără o majoritate de lucru în Parlament (Knesset), transmite Reuters, preluată de Agerpres.Partidul Shas a declarat că părăseşte coaliţia pentru a protesta faţă de eşecul parlamentarilor de a garanta scutirea viitoare de la serviciul militar obligatoriu a studenţilor yeshiva (ai instituţiilor de învăţământ evreieşti tradiţionale).„Reprezentanţii Shas (...) constată cu inima grea că nu pot rămâne în guvern şi face parte din el”, a declarat grupul într-un comunicat, la o zi după ce partidul Iudaismul Unit al Torei (Yahadut HaTorah) şi-a anunţat, de asemenea, ieşirea din coaliţie.Acţiunea lor comună îl lasă pe premierul Netanyahu cu un guvern minoritar, dar nu este de aşteptat să conducă la alegeri imediate sau să submineze eforturile de a asigura un posibil armistiţiu în Gaza.Parlamentul israelian intră într-o vacanţă de vară de trei luni pe 27 iulie, oferindu-i lui Netanyahu timp să încerce să rezolve vechea problemă privind continuarea exceptării studenţilor yeshiva de la serviciul militar.Legislatorii ultrareligioşi ameninţă de mult timp că vor părăsi coaliţia din cauza proiectului de lege privind recrutarea obligatorie. Unele partide religioase din coaliţia lui Netanyahu cer scutirea de serviciul militar, obligatoriu în Israel, a studenţilor evrei ultrareligioşi din seminarii, în timp ce alţi legislatori vor să elimine complet astfel de scutiri. Ultrareligioşii sunt de mult timp scutiţi de serviciul militar, care se aplică majorităţii celorlalţi tineri israelieni, dar anul trecut Curtea Supremă a ordonat Ministerului Apărării să pună capăt acestei practici şi să înceapă să recruteze studenţi seminarişti.Netanyahu a făcut presiuni intense pentru reglementarea impasului din coaliţia sa guvernamentală cu privire la un nou proiect de lege privind recrutările, care a dus la criza actuală.Excepţia aflată în vigoare de câteva decenii şi care de-a lungul anilor a dus la scutirea de armată a unui număr din ce în ce mai mare de oameni a devenit un subiect fierbinte în Israel, ale cărui forţe militare sunt încă implicate într-un război în Gaza.
Când vorbim despre un „proiect de țară”, gândul ne zboară reflex la Consensul de la Snagov din 1995. Atunci, clasa politică românească a stabilit un parcurs strategic clar: aderarea la NATO și integrarea în UE. Dar astăzi, odată bifate aceste obiective, România pare să fi rămas fără busolă. Schengen sau OECD nu sunt proiecte în sine, ci doar stații de etapă. Ceea ce ne lipsește cu adevărat este o înțelegere fundamentală asupra modului în care trăim împreună: un nou contract social. Nu unul impus de ideologie, ci născut din realitate, pentru a preveni colapsul unei societăți tot mai fragmentate și tensionate.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat miercuri că prioritatea în dezvoltare pentru Bucureşti trebuie să fie consolidarea seismică a clădirilor din Capitală.