Europarlamentarii au votat, separat, pe 9 octombrie, asupra celor două moţiuni de cenzură depuse împotriva preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conform AFP şi site-ului Parlamentului European. Moţiunile au fost dezbătute de Parlamentul European în data de 6 octombrie 2025. Cele două moţiuni au fost depuse de grupurile politice „Patrioţi pentru Europa” şi Stânga din PE, în septembrie 2025. Ambele moțiuni nu au trecut de votul Parlamentului, astfel șefa CE rămâne în funcție.
ACTUALIZARE 13.30: Eurodeputaţii au respins cu 133 voturi pentru, 383 împotrivă şi 78 abţineri a doua moţiune de cenzură împotriva CE din prima sesiune a PE din octombrie şi a treia din acest an.
Știrea inițială: Moţiunea depusă de grupul „Patrioţi pentru Europa” a fost înregistrată la data de 16 septembrie 2025 şi invocă, între altele: faptul că executivul european nu a reuşit să găsească soluţii adecvate pentru a opri migraţia ilegală către Uniunea Europeană; faptul că executivul de la Bruxelles a decis unilateral să semneze Acordul Mercosur în decembrie 2024, ignorând opoziţia fermă şi repetată exprimată de mai multe parlamente naţionale, de Parlamentul European şi de agricultorii şi crescătorii de animale europeni; faptul că acordul comercial SUA-UE a fost încheiat fără a primi niciun mandat oficial din partea Consiliului, „ignorând flagrant echilibrul instituţional consacrat în tratate” etc, conform https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0400_RO.html.Moţiunea depusă de grupul Stângii din PE a fost înregistrată la 16 septembrie 2025 şi invocă: lipsa de acţiune a Comisiei faţă de „atacurile militare brutale ale guvernului israelian şi încălcările sistematice ale dreptului internaţional şi umanitar în Gaza”; faptul că executivul a acceptat, fără mandat, un acord comercial UE-SUA care prejudiciază interesele europene; atitudinea Comisiei care nu a tratat criza climatică şi criza socială cu care se confruntă întregul continent şi absenţa oricăror măsuri de anvergură privind chestiunile sociale etc. (https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0402_RO.html)La 6 octombrie, în cadrul dezbaterii privind cele două moţiuni, Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, pe care l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Bardella ceruse deja la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva preşedintei Comisiei Europene, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor şi a mediului (Reuters).
De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat, în plen, la 6 octombrie, Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu.La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut, la 6 octombrie, în discursul din plen, unitate între forţele pro-UE împotriva celor care încearcă, în opinia ei, să destabilizeze blocul comunitar, menţionându-l aici pe preşedintele rus, Vladimir Putin, potrivit extraselor din discurs prezentate de AFP şi EFE (https://multimedia.europarl.europa.eu/en/video/motions-of-censure-extracts-from-the-debate_I277980).„Obiectivul acestei unităţi nu este în mod necesar să fim de acord în fiecare detaliu: tensiunea şi dezbaterea sunt o parte inerentă şi importantă a elaborării politicilor. Obiectivul este panorama de ansamblu, să ne unim în jurul a ceea ce avem în comun pentru a sprijini europenii în această lume periculoasă”, a spus Von der Leyen în discursul său din plenul PE, în contextul dezbaterii celor două moţiuni de cenzură.Şefa Comisiei Europene a mai spus că adversarii Uniunii Europene „nu doar sunt pregătiţi să exploateze orice diviziune” din interiorul acesteia, ci „incită în mod activ aceste diviziuni”. „Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu îşi ascunde dispreţul faţă de Uniunea noastră şi faţă de fundamentele pe care ea se susţine. Nu-şi ascunde nici bucuria şi sprijinul faţă de toţi prietenii săi obedienţi din Europa care fac munca pentru el. Acesta este cel mai vechi truc din lume: semănarea diviziunii şi răspândirea dezinformării pentru ca europenii să se lupte între ei, pentru a încerca să ne facă să lăsăm garda jos”, a susţinut Ursula von der Leyen în 6 octombrie.
Recent, Comisia Europeană s-a mai confruntat cu o moţiune de cenzură pe care Parlamentul a respins-o la 10 iulie 2025, cu 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri. Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), informează site-ul https://www.europarl.europa.eu/.Principalul argument invocat de Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni în moţiunea lor a fost lipsa de transparenţă şi refuzul de a comunica documentele care au stat la baza achiziţiei de vaccinuri COVID-19 în timpul pandemiei.„Comisia nu a furnizat o justificare suficient de bine fundamentată juridic pentru refuzul său de a divulga documentele solicitate legate de negocierile privind vaccinul Pfizer”, se arată în moţiunea din iulie 2025, conform https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0319_RO.html.„Hotărârea Tribunalului din 14 mai 2025 în cauza "T-36/23 Stevi - The New York Times/Comisia” a constatat că executivul european nu a oferit o explicaţie plauzibilă prin care să justifice de ce nu se află în posesia documentelor solicitate referitoare la negocierile sale cu Pfizer/BioNTech pentru achiziţionarea de vaccinuri împotriva COVID-19 şi care a clarificat că obligaţia de transparenţă a Comisiei este fundamentală şi că refuzul de a „divulga documente trebuie justificat strict cu motive imperioase”, se mai arată în moţiunea din iulie.Conform Regulamentului de procedură al Parlamentului European, moţiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene poate fi depusă de o zecime dintre membrii care compun Parlamentul - 72 eurodeputaţi în actuala legislatură. (surse: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/RULES-10-2024-07-16-RULE-131_RO.html; https://multimedia.europarl.europa.eu/)
În cazul în care o moţiune de cenzură a fost votată în cursul celor două luni precedente, orice nouă moţiune depusă de mai puţin de o cincime dintre membrii care compun Parlamentul se consideră inadmisibilă.Moţiunea de cenzură trebuie să enumere motivele pentru care a fost depusă, se mai arată în Regulamentul PE.De îndată ce primeşte moţiunea, preşedintele PE îi anunţă pe eurodeputaţi cu privire la depunerea unei moţiuni de cenzură. Dezbaterea moţiunii are loc la cel puţin 24 de ore după anunţarea deputaţilor cu privire la depunerea unei moţiuni.Votarea moţiunii de cenzură se face prin apel nominal, la cel puţin 48 de ore după începerea dezbaterii.În conformitate cu articolul 234 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, moţiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din totalul voturilor exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Rezultatul votului este notificat preşedintelui Consiliului şi preşedintelui Comisiei.(https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-10-2025-0319_RO.html)