Preşedintele Volodimir Zelenski speră ca în toamna acestui an să poată fi organizat un „summit pentru pace” care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în Ucraina, relatează Reuters. În ce privește posibile discuții de pace între Zelenski și liderul rus Vladimir Putin, preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a spus că niciunul nu este pregătit pentru lucrul ăsta. Miercuri dimineață, Rusia a atacat portul Izmail de pe Dunăre, la 15 kilometri de Tulcea. Un atac cu drone explozive ruseşti a lovit infrastructura portuară şi a provocat incendii în regiunea Odesa, în sudul Ucrainei. De asemenea, capitala Kiev a fost vizată de un atac masiv cu drone, dar toate au fost doborâte, provocând însă unele pagube materiale.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 21:50 Guvernatorii regiunilor ruse Kursk şi Belgorod au anunţat miercuri că „miliţiile populare” de autoapărare, unităţi create recent, vor primi mai multe arme pentru a combate incursiunile armate dinspre Ucraina vecină, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres. 

Imagini prezentate de autorităţile din Belgorod arată cum, pe lângă armele obişnuite, membrii unei unităţi teritoriale de apărare primesc puşti anti-dronă, dispozitive de război electronic care doboară dronele sau le redirecţionează de pe traiectoria lor, precum şi alte echipamente folosite pentru detectarea şi neutralizarea dronelor.

„Miliţiile populare voluntare”, formaţiuni inspirate din modul de organizare al apărării în epoca sovietică, au fost constituite în luna decembrie 2022 în zonele limitrofe Ucrainei pentru a susţine trupele regulate ale armatei ruse, în condiţiile în care „regiunea Kursk înregistrează aproape zilnic atacuri teroriste dinspre Ucraina”, după cum a declarat guvernatorul acestei regiuni, Roman Starovoi.

În timp ce desfăşoară o contraofensivă prin care încearcă recuperarea teritoriilor din Ucraina ocupate de trupele ruse, armata ucraineană şi-a înmulţit atacurile cu drone şi artilerie pe teritoriul rus în apropierea graniţei comune.

În provincia rusă Belgorog a avut loc la sfârşitul lunii mai o incursiune spectaculoasă a unor grupuri înarmate ce s-au auto-descris ca fiind ale unor combatanţi ruşi ce luptă de partea armatei ucrainene. Bombardamentele şi astfel de atacuri ar putea fi o tactică a armatei ucrainene de a forţa Rusia să-şi mute trupe de pe teritoriul Ucrainei pentru a-şi apăra propriul teritoriu.

ACTUALIZARE 21:30 Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a declarat miercuri că ţara sa depune eforturi pentru pacea în Ucraina, dar că nici liderul ucrainean Volodimir Zelenski şi nici cel al Rusiei, Vladimir Putin, nu sunt pregătiţi pentru discuţii de pace în acest moment, relatează Reuters.

„Nici Putin şi nici Zelenski nu sunt pregătiţi pentru pace”, a afirmat Lula în faţa corespondenţilor străini în cadrul unei conferinţe de presă, adăugând că propunerile de pace pe care le caută cu alte ţări neutre vor fi gata pentru atunci când Rusia şi Ucraina vor fi pregătite să negocieze.

„Rolul Braziliei este de a încerca să ajungă la o propunere de pace” împreună cu alţii „pentru momentul în care ambele ţări vor dori aceasta”, a spus el.

Lula a încercat să formeze un grup de ţări neutre pentru a demara negocierile de pace, dar a fost criticat pentru că a spus că Ucraina şi Rusia sunt responsabile în egală măsură pentru război.

Preşedintele de stânga al Braziliei, ales anul trecut pentru un al treilea mandat, a atacat puterile occidentale care sprijină Ucraina şi membri permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU pentru că nu au oprit războiul.

„Consiliul de Securitate nu a funcţionat. SUA au invadat Irakul, Franţa şi Anglia au invadat Libia, iar acum Rusia. Şi fiecare are drept de veto”, a declarat el.

În această primă conferinţă de presă cu corespondenţii străini de la preluarea mandatului la 1 ianuarie, Lula a comentat cu privire la eforturile sale în încercarea de a aduce Ucraina şi Rusia la masa negocierilor, afirmând că „este necesar să oprim acest război”, deoarece „cu cât lumea are mai multă nevoie de pace, cu atât are mai puţină pace”, notează EFE.

În acest sens, el a afirmat că „primul lucru” pe care Brazilia „îl face este să nu participe la acest război”, care, în opinia sa, a evidenţiat încă o dată faptul că lumea „are nevoie de o nouă guvernanţă globală”.

Conflictul declanşat de invazia rusă în Ucraina „ar fi trebuit să fie discutat la Naţiunile Unite”, dar „membrii Consiliului de Securitate sunt cei care duc războiul” şi care „cred că războiul se va încheia doar atunci când una dintre părţi se va impune” în faţa celeilalte pe cale militară, a spus el.

Lula a admis că o „propunere de pace poate fi discutată doar atunci când cele două ţări (în conflict) o doresc”, dar a insistat că liderii mondiali trebuie să lucreze pentru a genera o astfel de situaţie, în loc să „alimenteze” războiul.

Preşedintele brazilian a apreciat drept „impresionantă impasibilitatea ONU” în faţa războiului din Ucraina şi a tensiunilor crescânde în Israel şi Orientul Mijlociu, care ameninţă să declanşeze noi conflicte globale.

Liderii mondiali, a spus Lula, au „obligaţia” de a „găsi o modalitate de a opri toate războaiele”, care au efecte devastatoare „pentru economie”, un cost uman foarte ridicat şi agravează inegalităţile „imense” şi „scandaloase” care există pe planetă.

„La ora actuală, aproape toate (ţările) investesc în arme” care alimentează conflictele şi „nu ştim cât de mult investesc pentru a pune capăt foametei şi mizeriei în lume”, a spus el.

ACTUALIZARE 19:55 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat miercuri că speră ca în toamna acestui an să poată fi organizat un „summit pentru pace” care să pună capăt războiului pornit de Rusia contra ţării sale şi a estimat că discuţiile care se vor desfăşura săptămâna aceasta în Arabia Saudită sunt un pas în această direcţie, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

„Lucrăm pentru a face să se întâmple anul acesta”, a spus Zelenski în faţa diplomaţilor ucraineni, referindu-se la un summit care să aducă pacea. „Toamna este foarte aproape, dar încă mai este timp pentru a pregăti summitul şi pentru a implica majoritatea ţărilor lumii”, a adăugat preşedintele ucrainean, care încearcă în prezent împreună cu aliaţii săi să construiască un sprijin internaţional cât mai larg pentru un „summit de pace” care să plece de la formula de pace dorită de Kiev.

El a menţionat mai departe că aproximativ 40 de ţări vor fi reprezentate la discuţiile confidenţiale care vor fi găzduite sâmbătă şi duminică de Arabia Saudită la Jeddah şi care vor aborda planul de pace propus de Zelenski, plan care cere retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional, inclusiv cu peninsula Crimeea.

Printre statele care vor fi reprezentate la discuţiile din Arabia Saudită se numără SUA, ţări europene, Egipt, Turcia, dar şi Brazilia şi India, apropiate de Rusia în grupul BRICS.

Însă Rusia nu a fost invitată, iar aceasta vede în reuniunea de la Jeddah mai degrabă o încercare de a promova punctele de vedere ale Ucrainei şi de a ralia faţă de acestea alte state.

Totuşi, surse diplomatice citate de agenţia DPA afirmă că gazda reuniunii, Arabia Saudită, depune eforturi pentru identificarea unui compromis acceptabil de ambele părţi, în speranţa că „un summit global de pace” va putea fi organizat mai târziu anul acesta pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Însă oficiali ucraineni şi occidentali au declarat că „summitul de pace” evocat de Zelenski nu va implica Rusia, deşi aceasta este parte în conflict, aşadar în această formulă nu ar fi vorba despre negocieri de pace propriu-zise între Moscova şi Kiev.

Ultima rundă de negocieri de pace ruso-ucrainene a avut loc în martie anul trecut la Istanbul. Ulterior, Kievul a condiţionat orice tratative cu Moscova de retragerea totală a trupelor ruse din Ucraina (inclusiv din Crimeea) şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional, cum prevede planul propus de Zelenki şi considerat de Moscova o cerere de capitulare a Rusiei. De partea sa, aceasta din urmă cere Kievului să accepte pierderea Crimeei şi a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia şi le reproşează responsabililor ucraineni că s-au retras anul trecut de la negocierile de pace pentru că aşa le-a cerut Washingtonul.

Pe de altă parte, în discursul său de miercuri Volodímir Zelenski a cerut Uniunii Europene să dea undă verde până la finele anului în curs negocierilor de aderare a Ucrainei la blocul comunitar. „Până la sfârşitul anului, decizia de a începe negocierile pentru aderarea statului nostru trebuie să fie aprobată de Consiliul European. Nu există alternativă la aceasta”, a indicat el.

ACTUALIZARE 18:20 Armata ucraineană susține că a distrus cinci grupuri mari de infanterie ale ruşilor ​​cu rachete HIMARS, pe insula Giarîlgaci, din Marea Neagră, la sud de regiunea Herson.

Potrivit Kyiv Post „au fost eliminaţi 200 de soldaţi ruşi” adunaţi pe o plajă, într-o tabără de antrenament, din regiunea ocupată Herson. Imaginile filmate de o dronă arată o plajă şi mai multe grupuri de trupe adunate pe insula din Marea Neagră. La final se vede o explozie mare în locul unde soldații erau strânși.

Momentul atacului cu rachete HIMARS poate fi văzut AICI.

ACTUALIZARE 17:40 Agenția de presă rusă RIA scrie că loviturile rusești asupra portului ucrainean Izmail au lovit infrastructura portuară care găzduiește mercenari străini și echipament militar, precum și un șantier unde sunt reparate navele, potrivit Reuters.

RIA l-a citat pe Serghei Lebedev, un bărbat pe care l-a descris drept coordonator al unui grup din orașul-port ucrainean Nikolaev și despre care a spus că are surse în Izmail, principalul port al Ucrainei la Dunăre, chiar în apropierea graniței cu România.

Potrivit RIA, Lebedev spune că au avut loc opt lovituri ale Rusiei asupra Izmailului și că au fost vizate un depozit petrolier, un șantier de reparații pentru navele ucrainene, o clădire portuară despre care spune că ar găzdui forțe militare străine, un siloz pentru cereale și o instalație unde ar fi depozitată tehnică militară occidentală.

Citește continuarea AICI.

ACTUALIZARE 16:10 Ministerul rus al Apărării a anunţat, miercuri, că a lansat manevre navale care implică aproximativ 50 de nave şi 30 de avioane în Marea Baltică, o mare mărginită în principal de ţări NATO, alianţă pe care Moscova o consideră o ameninţare existenţială, informează AFP, citată de Agerpres. 

ACTUALIZARE 15:00 În ziua în care Rusia a aruncat din nou în aer piaţa cerealelor, după ce a bombardat portul Izmail de la Dunăre, Vladimir Putin a vorbit la telefon cu liderul turc Recep Tayyip Erdogan, care a intermediat acordul de anul trecut ce permitea exportul pe Marea Neagră al cerealelor ucrainene, acord din care Rusia a ieşit luna trecută, iar Kremlinul şi-a reafirmat miercuri poziţia spunând că este pregătit să revină la acesta „imediat” ce condiţiile puse de Moscova vor fi puse în aplicare.

Preşedinţia turcă a anunţat că Erdogan a vorbit la telefon cu Putin şi susţine că cei doi lideri au convenit asupra vizitei liderului rus în Turcia, a informat agenţia Anadolu. Nu a fost precizată însă nicio dată a acestei vizite, pe care Erdogan o anunţase încă de luna trecută, afirmând că va avea loc în luna august, deşi Kremlinul precizase ulterior că nu a fost stabilită o dată.

Pe de altă parte, potrivit comunicatului preşedinţiei turce, Ergodan a încercat încă o dată să-l convingă pe Putin să revină în acordul care permitea exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, numit Iniţiativa de la Marea Neagră, care a fost intermediat anul trecut de Turcia şi ONU şi din care Rusia a ieşit luna trecută, de atunci bombardând constant infrastructura portuară şi silozurile de cereale ale Ucrainei.

În ultimul atac, care a avut loc chiar în noaptea de marţi spre miercuri, Moscova a vizat cu drone portul Izmail de la Dunăre, aflat foarte aproape de România, care devenise un punct-cheie pentru exportul maritim al cerealelor ucrainene.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 10.20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că ultima lovitură a rușilor cu drone asupra infrastructurii portului Odesa a fost un atac la „securitatea alimentară globală”. El a cerut comunității internaționale să intervină, scrie CNN. 

„Teroriștii ruși au atacat din nou porturile, cerealele și securitatea alimentară globală. Lumea trebuie să reacționeze. Rusia poate și trebuie să fie oprită”, a spus Zelenski într-o postare Telegram miercuri.

Zelenski a felicitat unitățile de apărare aeriană ale Ucrainei pentru încă o noapte „eroică”, după ce forțele aeriene ucrainene au doborât 23 de drone iraniene Shahed-136/131 care vizau Odesa.

„Încă o noapte de război, o altă noapte de apărare aeriană eroică”, a spus el.

ACTUALIZARE 10.00 Forţele aeriene ucrainene spun că unităţile antiaeriene au doborât în cursul nopţii 23 de drone de atac ruseşti, dar au recunoscut că unele au reuşit să treacă şi să lovească infrastructura portuară din regiunea Odesa, informează CNN.

Forţele ruse au atacat regiunea Odesa, inclusiv portul Izmail, aflat foarte aproape de România, cu drone iraniene Shahed-136/131. Dronele au fost lansate din trei direcţii - Kursk, Primorsko-Ahtarsk şi Ceauda, din regiunea Crimeea ocupată de ruşi, au anunţat miercuri Forţele Aeriene ucrainene într-un comunicat.

„Forţele şi mijloacele Forţelor Aeriene, în cooperare cu apărarea aeriană a altor componente ale Forţelor de Apărare ucrainene, au distrus 23 de drone de atac. Majoritatea dronelor Shahed au fost distruse în regiunile Kiev şi Odesa. Din păcate, unele dintre dronele lansate de inamic au lovit infrastructura portuară din regiunea Odesa”, a precizat armata ucraineană.

După ce au fost lovite instalaţiile portuare, au izbucnit incendii, inclusiv în silozuri de cereale, potrivit şefului administraţiei militare de la Odesa.

ACTUALIZARE 8.55 Drone ruseşti au atacat miercuri dimineață instalaţii portuare şi de depozitare a cerealelor din sudul regiunii de coastă ucrainene Odesa, dând foc unora dintre ele, a scris guvernatorul regional Oleh Kiper pe aplicaţia de mesagerie Telegram, relatează Reuters.

„În cursul nopţii, inamicul a îndreptat drone de atac spre sudul regiunii Odesa. În urma atacului, au izbucnit incendii la instalaţiile portului şi infrastructurii industriale din regiune, iar un lift a fost avariat. Toate serviciile relevante lucrează la faţa locului”, a anunţat Oleh Kiper

Nu au fost raportate victime, a precizat guvernatorul.

Presa ucraineană a relatat că dronele au sosit dinspre Marea Neagră şi apoi s-au deplasat spre vest, de-a lungul fluviului Dunărea, spre Izmail, un port-cheie din care grânele ucrainene sunt transportate cu barje spre portul românesc Constanţa de la Marea Neagră pentru a fi trimise mai departe.

Pentru prima dată de la expirarea acordului privind cerealele, mai multe nave de marfă străine sosiseră duminică în portul Izmail prin Marea Neagră, a relatat presa ucraineană.

Un alt atac rusesc, la sfârşitul lunii iulie, a vizat terminalul portuar Izmail din Delta Dunării, distrugând un depozit de cereale.

Rusia şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii agricole şi portuare ucrainene după ce a refuzat să prelungească acordul referitor la transportul cerealelor pe Marea Neagră, care permitea exporturile ucrainene.

ACTUALIZARE 8.40 Un alt atac major cu drone a vizat capitala Kiev în timpul nopţii.

Potrivit şefului administraţiei militare a capitalei, Serghei Popko, grupuri de drone „Shahed”, venind din mai multe direcţii, au intrat simultan pe cerul capitalei. „Toate ţintele - mai mult de zece drone - au fost detectate şi distruse la timp”, a declarat el pe Telegram.

Cu toate acestea, resturi de la dronele doborâte au căzut în cartierele Solomianski, Golosiivski şi Sviatoşinski. "Există pagube în spaţiile nerezidenţiale şi la suprafaţa drumurilor, dar nu există distrugeri grave sau incendii", a precizat administraţia militară.

Primarul Kievului, Vitali Klitciko, a confirmat că au căzut fragmente de drone în mai multe cartiere şi că sunt pagube materiale. „Nu există morţi sau răniţi în capitală”, a confirmat şi el pe Telegram.

În cartierul Golosiivski, resturile au căzut pe un teren de joacă şi pe o clădire nerezidenţială, potrivit administraţiei militare.

Cu o zi înainte, Rusia afirmase că a anihilat un val de atacuri cu drone aeriene şi maritime împotriva Moscovei, Crimeei şi a flotei ruseşti din Marea Neagră. Un zgârie-nori din districtul financiar al capitalei a fost lovit pentru a doua oară în doar câteva zile.

Atacurile împotriva capitalei ruse şi a împrejurimilor sale s-au înmulţit din primăvară, o incursiune vizând chiar Kremlinul în luna mai.

Rusia a anunţat luni că îşi va intensifica loviturile împotriva infrastructurii militare ucrainene ca răspuns la atacurile cu drone împotriva teritoriului său, pe care le atribuie Kievului.

ACTUALIZARE 8.10 Când Volodimir Zelenski a fost întrebat dacă este îngrijorat de încercările Rusiei de a-l ucide, a răspuns că nu se gândește la asta. 

„Dacă m-aș gândi constant la asta, aș sta închis, la fel ca Putin acum, care nu-și părăsește buncărul”, a spus liderul ucrainean într-un interviu pentru CNN luna trecută. „Desigur, gărzile mele de corp ar trebui să se gândească cum să prevină acest lucru, iar aceasta este sarcina lor. Nu mă gândesc la asta.”

Deși este o întrebare la care, de înțeles, Zelenski nu este dornic să se gândească, este și una pe care susținătorii săi din țară și din străinătate nu își permit să o ignore, scrie Politico. De când a respins oferta americanilor de evacuare spunându-le potențialilor săi salvatori: „Am nevoie de muniție, nu de o mașină”, președintele ucrainean a jucat un rol cheie în obținerea sprijinului internațional pentru lupta împotriva Rusiei. 

Citește continuarea AICI

Rata natalităţii în Ucraina a scăzut cu 28% de la începutul războiului, potrivit unor noi date. În primele șase luni ale acestui an s-au născut cu 38.324 de copii mai puţini față de 2021, înainte de invazia Rusiei, potrivit The Guardian. 

În timp ce rata natalităţii a scăzut cu 7% pe an din 2015, potrivit companiei ucrainene de analiză a datelor OpenDataBot, scăderea din 2021 până în 2023 este cea mai mare de când Ucraina şi-a câştigat independenţa în 1991. Următoarea cea mai abruptă scădere a fost în 2015, în urma anexării Crimeei de către Rusia. În acest an, relatează site-ul, s-au născut în medie 16.000 de copii pe lună, faţă de până la 23.000 de copii născuţi lunar înainte de invazia la scară largă a Rusiei.