Cei 27 de lideri ai blocului s-au întâlnit joi, la Bruxelles, într-un summit extraordinar al Consiliului European, în condițiile în care întreaga arhitectură de securitate de după 1945, care depinde de susținerea Statelor Unite, s-ar putea prăbuși în orice zi. Ilie Bolojan participă la primul său Consiliu European în calitate de președinte interimar, după ce s-a consultat cu partidele politice privind răspunsul României la actualele provocări de securitate.

ACTUALIZARE 23:00 Liderii statelor UE au aprobat un plan al Comisiei Europene pentru consolidarea apărării europene.

ACTUALIZARE 15:00 Într-o postare pe rețelele sociale, Viktor Orbán a spus:

„Întâlnirile mele din Franța au confirmat că, deși s-ar putea să nu fim de acord cu privire la modalitățile de pace, suntem de acord că trebuie să întărim capacitățile de apărare ale națiunilor europene, iar aceste eforturi ar trebui să împuternicească statele membre, mai degrabă decât birocrații de la Bruxelles”.

El a salutat cooperarea „excepțional de strânsă” cu Franța și a spus că se așteaptă ca companiile franceze să fie un „investitor semnificativ” în Ungaria.

Dar, el a postat și o poză cu Le Pen, spunând:

„După întâlnirea cu fostul și actualul președinte al Franței, a fost o plăcere să mă întâlnesc cu viitorul președinte. Vă mulțumim pentru discuția perspicace @MLP_officiel!”

ACTUALIZARE 14:10 Premierul polonez Donald Tusk a afirmat că „este o zi în care totul se poate schimba și probabil se va schimba, când vine vorba de hotărârea Europei legată de reînarmare și de industria de apărare și de pregătirea noastră de a face față acestei provocări rusești pentru lume”.

„Europa în ansamblu este cu adevărat capabilă să câștige orice confruntare militară, financiară, economică cu Rusia – pur și simplu suntem mai puternici”, spune el.

El a comparat situația cu Războiul Rece, spunând că este încrezător că „Rusia va pierde această cursă a înarmării, la fel cum a făcut Uniunea Sovietică în urmă cu 40 de ani”.

El a spus că propunerea franceză privind descurajarea nucleară „merită luată în considerare” și ar trebui să facă parte dintr-o mișcare mai largă de coordonare a eforturilor europene de apărare.

ACTUALIZARE 13:58 Cancelarul german în exercițiu, Olaf Scholz, a declarat că întâlnirea de astăzi este despre asigurarea unui sprijin continuu pentru Ucraina, dar a subliniat în mod clar importanța menținerii unor bune relații cu SUA.

Scholz a recunoscut, de asemenea, planurile prezentate de presupusul viitor cancelar Friedrich Merz de a crește cheltuielile pentru apărare, „inclusiv prin schimbarea constituției”, și spune că pare să existe un consens intern tot mai mare cu privire la această problemă.

El a spus că UE trebuie să-și schimbe regulile pe direcții similare pentru a se asigura că poate face față provocării, dar ținând cont de „soluțiile pe termen lung”.

Întrebat despre propunerile lui Macron privind descurajarea nucleară, el a afirmat că Europa nu ar trebui să renunțe la implicarea SUA. Critica lui de lungă durată în acest punct se referă la temerile că orice extindere a programului francez ar permite SUA să se dezlipească în continuare de securitatea europeană.

Citește și: 

Ce țări europene au arma nucleară. La nivel global, SUA și Rusia dețin împreună peste 80% dintre armele nucleare ale lumii

ACTUALIZARE 13:42 Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că participă la Consiliul European de la Bruxelles cu un mandat bazat pe trei premise: dezvoltarea pilonului european al NATO, susținerea Ucrainei și creșterea cheltuielilor de apărare. El a mai spus că „susținerea Ucrainei este o susținere pentru stabilitate la granițele țării noastre și este o susținere pentru pacea țării noastre”.

ACTUALIZARE 13:28 Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a spus că este „era vremea” ca liderii europeni „să spună că suntem gata să punem în sfârșit banii noștri acolo unde ne este gura în ceea ce privește Ucraina”.

„Acesta este un lucru pe care îl cerem de mult timp: ca Uniunea Europeană, ca Europa să fie capabilă să se ridice pe picioarele ei. De aceea am spus că trebuie să ne extindem. Trebuie să fim pregătiți. Trebuie să producem și trebuie să protejăm. În esență, asta ne cer cetățenii noștri”.

ACTUALIZARE 13:24 La sosirea sa, Zelenski le-a mulțumit liderilor europeni pentru „sprijinul lor puternic”, pe care spune că l-a văzut „de la începutul războiului și... în toată această perioadă și săptămâna trecută, ați rămas cu noi”.

„Suntem foarte recunoscători că nu suntem singuri. Și acestea nu sunt doar cuvinte. O simțim. Este foarte important că ați [trimis] un semnal puternic poporului ucrainean, războinicilor ucraineni, civililor, tuturor familiilor noastre. Și este grozav că nu suntem singuri”.

ACTUALIZARE 13:15. Liderii europeni au început să ajungă la summit. De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este prezent, flancat de președintele Consiliului European António Costa și de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Costa a spus că liderii europeni trebuie să „ia decizii și să își respecte promisiunile” pe măsură ce se confruntă cu gravitatea situației. „Suntem aici pentru a sprijini Ucraina să obțină o pace cuprinzătoare, justă și de durată”, a afirmat el.

Întorcându-se spre Zelenski, el i-a spus în mod clar „suntem cu tine, vom continua cu tine acum și în viitor”, pentru că spune că vede Ucraina ca un „viitor stat membru”.

Von der Leyen a declarat că este „un moment de turnură” pentru Europa și Ucraina, deoarece continentul „se confruntă cu un pericol clar și prezent”.

Antonio Costa, președintele Consiliului European Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Foto: Profimedia Deschide galeria foto

ACTUALIZARE 13:00 Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că „cel mai important lucru acum este reînarmarea Europei”.

„Nu cred că avem mult timp. Deci  trebuie să reînarmăm Europa: cheltuiți, cheltuiți, cheltuiți pentru apărare și descurajare”, a afirmat ea.

Întrebată despre propunerea lui Macron privind descurajarea nucleară, ea a spus că „trebuie să discutăm totul acum, astfel încât toate ideile bune din jurul mesei trebuie să facă parte din discuția noastră”.

ACTUALIZARE 12:23 Prim-ministrul estonian Kristen Michal a spus că „pentru a ajunge la o pace justă și durabilă, Europa trebuie să dea dovadă de putere”.

Publicând astăzi un mesaj pe rețelele sociale, înainte de summitul UE, el a spus că „Ucrainenii vor să se încheie agresiunea Rusiei, la fel și Europa”.

„Trebuie să intensificăm ajutorul militar pentru Ucraina, să creștem presiunea asupra Rusiei și să întărim apărarea europeană”, a adăugat el.

ACTUALIZARE 12:00 Președintele interimar Ilie Bolojan a avut joi două întâlniri, cu liderul Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, și cu liderul Uniunii Creștin Democrate (CDU) din Germania, Friedrich Merz, viitor cancelar al Germaniei, în contextul summitului PPE de la Bruxelles. „România este pregătită să lucreze îndeaproape cu alte state membre UE pentru a găsi soluţii imediate la evoluţiile recente”, a afirmat Bolojan, într-un mesaj publicat pe X, după întâlnirea cu Weber.

Citește și:

VIDEO Ursula von der Leyen a anunțat planul pentru reînarmarea Europei, în cinci puncte. „Punem la dispoziție 800 mld. de euro”

Știrea inițială. De la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, liderii au vorbit mult despre suveranitate și apărare. Oficiali din guvernele europene au declarat pentru Politico că recunosc că a sosit momentul de a transpune cuvintele în fapte, dar unii se tem deja că ar putea merge groaznic de rău.

În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre nevoia unei „treziri incredibile”, iar Friedrich Merz a descris Europa ca fiind „la cinci minute de miezul nopții”, îngrijorarea celor apropiați de discuție este că evenimentele se desfășoară mai repede decât pot face față liderii europeni.

„Scenariul de coșmar este că SUA va anunța în curând un acord care acceptă majoritatea cererilor Rusiei și apoi le spune Ucrainei și Europei să-l accepte sau să nu”,a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct la Royal United Services Institute din Londra.

Și nu le este frică doar de Statele Unite. De asemenea, se feresc unii de alții. În timp ce summitul aranjat în grabă, de joi, la doar câteva zile după întâlniri mai puțin formale de la Paris și Londra, semnalează intenția de a veni cu soluții, diplomații se pregătesc deja ca un grup de lideri cu viziuni proruse condus de maghiarul Viktor Orbán să deraieze totul.

Numărul de subiecte în discuție și lipsa amenințătoare de unitate înseamnă că acesta este un summit care are potențialul de a începe mai multe direcții diferite. Liderii se vor gândi la modul în care pot redirecționa rapid resursele pentru a întări armatele naționale și, în același timp, vor încerca să demonstreze sprijinul pentru Ucraina, reafirmându-i, de exemplu, calea către aderarea la UE. De asemenea, vor încerca să sublinieze repulsia lor față de regimul lui Vladimir Putin, inclusiv poate un angajament pentru o nouă rundă de sancțiuni.

Pe scurt: nu va fi ușor.

„Europa se confruntă cu un pericol clar și prezent la o scară pe care niciunul dintre noi nu l-a văzut în viața noastră de adult”, le-a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderilor UE, marți. „Viitorul unei Ucraine libere și suverane – al unei Europe sigure și prospere – este pe linie.”

La mai bine de trei ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și la abia șase săptămâni de când Trump a devenit președinte, summitul de joi va încheia o săptămână de momente care definesc istoria transatlantică.

În timp ce Macron și premierul Marii Britanii Keir Starmer au injectat câteva vibrații pozitive după ce au încercat să-l împace pe Trump, săptămâna trecută, de atunci perspectivele s-au înrăutățit masiv. O întâlnire dezastruoasă dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, vineri, în Biroul Oval, a fost urmată marți de decizia lui Trump de a opri ajutorul militar către țara devastată de război.

Finanțarea militară nu a fost în mod tradițional o problemă a UE, dar liderii vor discuta despre modalitățile în care lucrurile pot fi făcute la nivel central.

„Cheltuielile pentru apărare devin un cost fix”, a spus un diplomat european. „Am oprit soarele și acum trebuie să plătim zilnic pentru încălzire... În fiecare zi trebuie să plătești pentru muniție, cel puțin câțiva ani, până când Trump va muri.”

Una dintre primele probleme pe care liderii le vor lua în considerare este un plan anunțat, marți, de von der Leyen pentru a debloca până la 800 de miliarde de euro din cheltuieli suplimentare pentru apărare în următorii ani.

Cel mai concret, planul lui von der Leyen include o idee ca UE să împrumute 150 de miliarde de euro care ar fi împrumutate, la rândul lor, guvernelor statelor UE pentru a finanța echipamente paneuropene în domenii precum apărarea antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete, muniție, drone și alte nevoi.

Comisia propune să slăbească regulile UE privind cheltuielile pentru a permite guvernelor să-și dezvolte armatele. Potrivit lui von der Leyen, a permite țărilor să mărească cheltuielile pentru apărare la cel puțin 1,5% din produsul intern brut pe parcursul a patru ani s-ar traduce în aproximativ 650 de miliarde de euro în blocul comunitar.

Deși a fost planificat de ceva timp, anunțul ei de presă de marți a fost conceput ca o reacție la decizia SUA de a opri ajutorul pentru Ucraina, au declarat doi oficiali UE. Banca Europeană de Investiții a anunțat, de asemenea, că își propune să-și schimbe regulile pentru a facilita finanțarea proiectelor de apărare.

Diplomații și oficialii UE încă studiază cu atenție detaliile propunerilor, dar, în general, acesta a fost descris ca un prim pas în direcția corectă.

„Von der Leyen încearcă să ia taurul de coarne”, a spus un ministru francez, căruia, ca și alții citați de Politico, i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi sincer. „Dar va urma structura tehnocrată a UE?”

Liderii sunt, de asemenea, așteptați să discute despre modul de utilizare a activelor rusești care au fost înghețate de la începutul războiului din Ucraina. În timp ce dobânda generată de activele în valoare de 200 de miliarde de euro este deja folosită pentru a ajuta la finanțarea ajutorului, țări, inclusiv Franța, se iau în considerare ideea mai controversată de a sechestra activele înseși, chiar dacă oponenții planului spun că acesta se va confrunta cu obstacole legale și poate provoca instabilitate financiară.

Se pregătește deja o bătălie pentru trimiterea unui sprijin militar mai mare în Ucraina. Oficialii se așteaptă să includă în declarația summitului un plan anunțat, luna trecută, de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, de a expedia Ucrainei cel puțin 1,5 milioane de cartușe de muniție de artilerie în acest an, precum și alte echipamente precum sisteme de apărare aeriană, rachete și drone. 

Deși declarația finală nu va apărea până la sfârșitul summit-ului, cel mai recent proiect care circulă în mediile de presă europene, văzut de Politico, solicită miniștrilor să găsească o modalitate de a se asigura că transporturile de arme vor merge mai departe. Oficialii au spus că Ungaria refuză să fie de acord cu acest lucru.

Proiectul de text subliniază că UE „va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat și previzibil”.

În 2025, blocul comunitar va oferi Ucrainei 30,6 miliarde de euro, cu plăți dintr-un mecanism UE de sprijinire a Kievului, Facilitatea pentru Ucraina, care vor ajunge la 12,5 miliarde de euro și plăți de aproximativ 18 miliarde de euro din împrumuturile G7 în cadrul așa-numitei „inițiative ERA”. Și banii viitori vor veni probabil din planul Rearm Europe – inițiativa lui von der Leyen anunțată marți.

În tot acest context, ucrainenii încearcă să-și păstreze optimismul, după anunțul SUA de a retrage ajutorul.

Este „foarte dureros, dar nu fatal”, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru Politico. „Va costa Ucraina morți inutile și teritorii pierdute, dar nu va duce la înfrângere”.

Ilie Bolojan va participa, joi, la primul Consiliu European în calitate de preşedinte interimar al României. La acest summit special, şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor discuta despre sprijinul pentru Ucraina şi despre situaţia apărării europene.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este invitat să participe la reuniune.

Bolojan va începe ziua cu o întrevedere cu preşedintele Partidului Popular European, Manfred Weber, pentru ca în cursul dimineţii să participe la Summitul Partidului Popular European.

La amiază, şeful interimar al statului va participa la dezbaterile din cadrul Consiliului European special.

Reprezentanţii partidelor parlamentare au fost primiţi, în urmă cu o săptămână, la Cotroceni, de către preşedintele interimar, care a convocat consultări, context în care şi-au prezentat strategiile privind punctele cele mai importante ale politicii externe.

Respectivele întrevederi au avut loc înainte de participarea lui Bolojan la Consiliul European de la Bruxelles şi au abordat în special răspunsul României la actualele provocări de securitate.

Majoritatea partidelor au respins scenariul ca România să trimită trupe de menţinere a păcii în eventualitatea unei încetări a conflictului ruso-ucrainean.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, la finalul săptămânii trecute, că la consultările de la Cotroceni cu partidele şi formaţiunile parlamentare participanţii au exprimat de principiu disponibilitatea ţării noastre de a susţine în continuare Ucraina.

„În ceea ce priveşte susţinerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc ne-am exprimat de principiu disponibilitatea ţării noastre de a susţine în continuare această ţară, pentru că nu este doar o susţinere a victimei în faţa agresorului, ceea ce este o chestiune de principiu, ci, în fapt, este o susţinere pentru securitatea ţării noastre, pentru că, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menţine şi în perioada următoare şi ştim ce a însemnat istoria în această parte de lume, Ucraina poate fi doar prima victimă”, a afirmat Bolojan, într-o conferinţă de presă.