Aproximativ 30.000 de susţinători ai loviturii de stat din Niger au ieșit în stradă, duminică, la Niamey, într-o demonstraţie de forţă, cu câteva ore înainte de încheierea unui ultimatum pe care Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane (ECOWAS) l-a dat juntei militare să-l repună în drepturi pe preşedintele înlăturat de la putere săptămâna trecută printr-o lovitură de stat, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Manifestanţii au sfidat temperaturile ridicate şi s-au adunat după-amiază pe stadionul Seini Kountche, cel mai mare din Niger, cu o capacitate de 30.000 de locuri, agitând drapele ale Nigerului, Rusiei şi Burkina Faso.
„Astăzi este ziua adevăratei noastre independenţe!”, striga un tânăr, în timp ce mulţimea din jurul lui lansa lozinci de genul „Jos Franţa! Jos Cedeao!” (Comunitatea economică a statelor din Africa de Vest, care a ameninţat să intervină militar).
Membrii ai Consiliului naţional pentru salvgardarea patriei (CNSP, care a preluat puterea) au sosit triumfal pe stadion într-un convoi de camionete, aclamaţi şi înconjuraţi de o mulţime frenetică.
Generalul Mohamed Toumba, nr.3 în CNSP, a luat cuvântul în faţa mulţimii pentru a-i denunţa pe cei „care stau pitiţi în umbră” şi care „sunt pe cale să pună la cale subversiunea" împotriva "mersului înainte al Nigerulu”. „Noi suntem la curent cu planul lor machiavelic”, a spus el.
Această demonstraţie de forţă intervine în ziua expirării ultimatumului dat în 30 iulie de Cedeao militarilor care preluaseră puterea de a-l repune în funcţie pe preşedintele înlăturat Mohamed Bazoum, în caz contrar avertizând cu recurgerea la forţă.
Ultimatumul se încheie duminică seara şi pentru moment generalii care au preluat puterea în 26 iulie la Niamey nu au arătat nicio voinţă de a ceda locul.
Condiţiile utilizării forţei pentru o posibilă intervenţie militară au fost „definite” vineri de şefii de stat major din Cedeao,iar unele armate precum cele din Senegal şi Coasta de Fildeş s-au declarat pregătite să participe.
Lovitura de stat a fost condamnată de ansamblul partenerilor occidentali şi africani ai Nigerului, dar militarii nigerieni au primit susţinerea omologilor lor din Mali şi Burkina Faso, de asemenea veniţi la putere prin puciuri în 2020 şi 2022, care afirmă că o intervenţie în Niger ar fi o „declaraţie de război” la adresa celor două ţări.
Perspectiva unei intervenţii militare vest-africane suscită îngrijorări şi critici, notează AFP. Senatori din Nigeria, piesă grea în Cedeao cu cei 215 milioane de locuitori şi care are o frontieră comună de 1. 500 km cu Nigerul, au cerut sâmbătă preşedintelui Bola Tinubu „să pună accent pe opţiunea politică şi diplomatică”.
Potrivit presei nigeriene, majoritatea senatorilor şi-a exprimat opoziţia faţă de o operaţiune militară, în cursul unei reuniuni cu uşile închise.
Algeria, actor major în Sahel care are o frontieră comună de 1.000 km cu Nigerul, şi-a exprimat sâmbătă seara de asemenea rezervele faţă de o intervenţie militară.
Preşedintele Abdelmajid Tebboune a apreciat la televiziunea publică că o intervenţie ar fi o „ameninţare directă” pentru ţara sa. „Nu va exista nicio soluţie acolo fără noi (Algeria)”, a adăugat el, exprimându-şi temerea că „întreg Sahelul ar putea lua foc" în cazul unei intervenţii.
La Niamey, militarii au promis la rândul lor în această săptămână o „ripostă imediată oricărei agresiuni”. „Trebuie împiedicat scenariul catastrofal al unui război”, a tras un semnal de alarmă un colectiv de cercetători, specialişti în problemele Sahelului, într-un editorial publicat sâmbătă seara în cotidianul francez Liberation.
„Un război în plus în Sahel nu va avea decât un învingător: mişcările jihadiste care îşi construiesc de ani expansiunea teritorială pe eşuarea statelor”, atenţionează ei.
Numeroşi rezidenţi ai capitalei Niamey- fief al opoziţiei preşedintelui înlăturat - sperau duminică să nu se ajungă la o intervenţie militară, notează AFP.