Suntem în ziua 408 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Pentagonul încearcă să identifice sursa scurgerilor pe reţele de social media a unor documente clasificate care detaliază planurile SUA şi ale aliaţilor din NATO privind consolidarea contraofensivei ucrainene în faţa invaziei ruse, în timp ce Volodimir Zelenski spune că apărarea şi protecţia poporului ucrainean reprezintă problema numărul unu în toate negocierile. Ucraina a reparat și, în unele cazuri, a reconstruit multe dintre obiectivele distruse de atacurile rusești, inclusiv poduri, drumuri și clădiri guvernamentale. 

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 18:20 Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a afirmat că documentele publicate de New York Times despre contraofensiva împotriva forţelor ruse sunt false.

"După prăbuşirea URSS, serviciile de informaţii au degenerat până la stadiul în care nu se pot reabilita decât cu Photoshop şi pachete de informaţii false", a scris pe Twitter oficialul de la Kiev, susţinând că Moscova încearcă să perturbe contraofensiva Ucrainei, însă planurile ţării sale se vor vedea în curând, pe teren.

Podoliak şi-a difuzat mesajul după ce ziarul citat a publicat detalii despre o scurgere de documente presupus secrete, conform cărora contraatacul ucrainean trebuie să se încheie până la 30 aprilie.

Informaţiile respective arată că Ucraina a pregătit pentru operaţiunile respective 60.000 de militari, peste 250 de tancuri şi 350 de vehicule blindate, potrivit Agerpres.

ACTUALIZARE 15:30 Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Nikolenko, a declarat vineri că Ucraina ''nu face comerţ cu teritoriile sale'', ca răspuns la sugestia preşedintelui brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, ca această ţară să renunţe la Crimeea pentru a pune capăt războiului, transmite EFE.

"Ucraina apreciază efortul preşedintelui Braziliei de a căuta o soluţie pentru a pune capăt agresiunii ruseşti", a scris Nikolenko pe contul său de Facebook.

"În acelaşi timp, trebuie să spunem clar: Ucraina nu face comerţ cu teritoriile sale", a adăugat purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean.  Nikolenko a adăugat că "nu există niciun motiv juridic, politic sau moral pentru care să renunţăm la un singur centimetru din teritoriul ucrainean" şi a reafirmat că poziţia ţării sale pe această problemă rămâne neschimbată. 

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 13:50 Negocierile de pace cu privire la Ucraina sunt posibile doar dacă acestea vizează stabilirea unei "noi ordini mondiale" fără dominaţie americană, a declarat vineri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă susţinută la Ankara, unde se află într-o vizită oficială, potrivit AFP. 

"Negocierile nu pot avea loc decât în baza luării în considerare a intereselor ruseşti", a declarat Lavrov. "Este vorba de principii care vor sta la baza noii ordini mondiale", a adăugat ministrul rus de externe în conferinţa de presă comună cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu. 

Moscova a ameninţat vineri să pună sub semnul întrebării acordul care permite exportul cerealelor ucrainene dacă nu se face nimic pentru a înlătura obstacolele în faţa exportului de îngrăşăminte şi de produse alimentare ruseşti. 

"Dacă nu există niciun progres în ridicarea obstacolelor în calea exporturilor de îngrăşăminte şi cereale ruseşti, atunci noi ne întrebăm dacă acest acord este necesar", a declarat şeful diplomaţiei ruse, adăugând că Rusia ar putea acţiona în afara acordului privind exportul de cereale dacă ţările occidentale menţin ceea ce el a numit "obstacole", potrivit Reuters. 

Potrivit lui, discuţiile pe care le-a purtat la Ankara au vizat "eşecul" în aplicarea condiţiilor acordului privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Lavrov a declarat că exporturile ruseşti de cereale şi de îngrăşăminte sunt afectate de lipsa accesului la asigurări şi la sistemul de plăţi SWIFT. 

El a făcut apel la ţările europene despre care a spus că au un excedent de cereale ucrainene să doneze o parte din ele ţărilor sărace. Ministrul de externe rus a sosit joi în Turcia, într-o vizită oficială de două zile, în cadrul căreia predomină dosare privind relaţiile bilaterale şi teme din actualitatea internaţională, printre care Siria, războiul din Ucraina şi acordul privind cerealele, notează Agerpres.

ACTUALIZARE 12:40 Kremlinul a declarat vineri că a urmărit ''discuţiile importante'' între preşedintele chinez Xi Jinping, omologul său francez Emmanuel Macron şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar a precizat că se îndoieşte că Beijingul îşi va schimba poziţia privind conflictul din Ucraina, sub presiune externă, relatează Reuters. 

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au purtat o serie de discuţii joi la Beijing cu conducerea chineză cu privire la relaţiile ''complexe'' dintre părţi, într-un efort de a obţine sprijinul Chinei pentru restabilirea păcii în Ucraina. 

Kremlinul a "monitorizat" discuţiile dintre UE şi China, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferinţă de presă, subliniind că Rusia are propriile ''relaţii bogate'' cu Beijingul. 

"China este o putere foarte serioasă, foarte mare, cu propria sa poziţie suverană... Nu este genul de ţară care îşi schimbă rapid poziţia sub influenţă externă", a afirmat Peskov, întrebat dacă Rusia este îngrijorată că Europa l-ar putea convinge pe Xi în privinţa Ucrainei. 

După discuţii, Xi Jinping şi-a exprimat disponibilitatea de a vorbi direct cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unei declaraţii făcute de Ursula von der Leyen, în timp ce Emmanuel Macron a afirmat că a îndemnat Beijingul să "readucă Rusia la raţiune". 

''Agresiunea rusă a pus capăt unor decenii de pace în Europa'', a declarat Macron într-o conferinţă de presă cu Xi în capitala chineză, exprimându-şi încrederea că Beijingul va contribui la stabilirea unor negocieri pentru o ''pace durabilă care să respecte frontierele recunoscute la nivel internaţional şi să evite orice formă de escaladare'', notează EFE. 

La rândul său, preşedintele Xi Jinping a spus că ţara sa "este în favoarea discuţiilor de pace", limitându-se să adauge că, împreună cu Franţa, îndeamnă ''comunitatea internaţională să-şi păstreze raţiunea şi să evite actele care ar putea duce la escaladarea crizei". 

Şeful statului chinez a efectuat o vizită de stat la Moscova la sfârşitul lunii martie, ocazie cu care s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin într-o demonstraţie a solidităţii relaţiei lor. Înaintea acestei vizite la Moscova, Beijingul a propus propriul său "plan de pace" cu privire la Ucraina, într-o primă intervenţie diplomatică majoră în acest conflict, dar Kievul şi unii lideri occidentali rămân sceptici în privinţa şanselor de reuşită a acestui plan, având în vedere relaţia strânsă a lui Xi cu Putin. 

Ursula von der Leyen a subliniat că poziţia Chinei cu privire la conflictul din Ucraina este ''crucială'' şi că se aşteaptă ca Beijingul să promoveze pacea ''în sprijinul suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei'', potrivit Agerpres.

ACTUALIZARE 11:07 Rusia a cucerit malul vestic al râului Bahmutka, punând în pericol o rută-cheie de aprovizionare a trupelor ucrainene, în încercarea de a ocupa complet oraşul asediat Bahmut, epicentrul violenţelor de pe frontul din Ucraina, a anunţat vineri Ministerul Apărării britanic, citat de Reuters. 

"Rusia a obţinut noi câştiguri şi a avansat, foarte probabil, spre centrul oraşului...Ruta-cheie de aprovizionare 0506 a Ucrainei la vest de oraş este probabil grav ameninţată", a precizat ministerul pe Twitter, într-un buletin informativ pe care îl difuzează zilnic cu situaţia actualizată de pe frontul din Ucraina. 

"Luptele sunt în desfăşurare pe străzi, încercările inamicului de a încercui oraşul eşuează. Comandamentul nostru controlează pe deplin situaţia", transmitea joi seara Andrii Iermak, consilierul principal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. 

Patronul grupului de mercenari ruşi Wagner, Evgheni Prigojin, a indicat tot joi că luptele se duc în partea de vest a oraşului, controlată până acum de forţele ucrainene. 

"Trebuie să spunem clar că inamicul nu intenţionează să se retragă", a indicat el pe contul său de Telegram. Deşi Prigojin s-a plâns în repetate rânduri de lipsă de muniţie pentru combatanţii săi aflaţi în prima linie la Bahmut, forţele ucrainene care luptă aici susţin că nu au observat "nicio foame" de muniţie de partea rusă. 

"În zona Bahmut, inamicul continuă să desfăşoare acţiuni ofensive, încearcă să preia controlul total al oraşului şi sunt în curs lupte grele", a comunicat vineri Statul Major General ucrainean într-o notă în care menţionează 16 atacuri respinse de trupele ucrainene în această parte a frontului. 

Pe lângă Bahmut, trupele ruse continuă atacurile în zona localităţilor Avdiivka, Marinka şi Liman. Forţele armate ucrainene au respins joi peste 40 de atacuri în aceste patru zone de pe frontul de est, potrivit raportului Statului Major ucrainean, care indică de asemenea că forţele ruse îşi consolidează poziţiile în sudul Ucrainei în perspectiva contraofensivei ucrainene. 

Deşi analiştii occidentali minimalizează importanţa strategică a oraşului Bahmut, Ucraina a ales să-l apere cu îndârjire într-o aparentă încercare de-a epuiza forţele ruse înainte de completarea trupelor sale cu echipamente furnizate de Occident în vederea contraofensivei de primăvară. 

În acelaşi timp, Moscova a raportat anterior că şapte civili ar fi fost ucişi de artileria ucraineană în zone din Donbas aflate sub controlul forţelor ruse, care par să preia, din nou iniţiativa, în bătălia pentru Bahmut, oraşul devastat din estul ţării care a devenit un simbol al sfidării Rusiei de către Kiev. 

Patru civili au fost ucişi joi în regiunea Doneţk, controlată de Rusia, când obuze au lovit o parcare, a transmis agenţia oficială rusă de presă TASS. Alte trei persoane au murit într-o staţie de autobuz din Lisiciansk, la nord-est de Doneţk, potrivit RIA Novosti. 

În acelaşi timp, guvernatorul oraşului Herson din sudul Ucrainei a indicat că şapte persoane au fost rănite în bombardamentele efectuate de forţele ruse în această zonă. Agenţia de presă Reuters subliniază că nu a putut verifica din surse independente veridicitatea tuturor acestor informaţii. 

ACTUALIZARE 10:35 Ucraina a reparat și, în unele cazuri, a reconstruit multe dintre obiectivele distruse de atacurile rusești, inclusiv poduri, drumuri și clădiri guvernamentale, relatează The Guardian.

ACTUALIZARE 10:30 Pentagonul încearcă să identifice sursa scurgerilor pe reţele de social media a unor documente clasificate care detaliază planurile SUA şi ale aliaţilor din NATO privind consolidarea ofensivei ucrainene în faţa invaziei ruse, relatează vineri AFP şi EFE. 

Pentagonul "analizează" publicarea acestor documente pe platformele de social media Twitter şi Telegram, a dezvăluit joi The New York Times. "Suntem la curent cu informaţiile din presă privind postările din social media, iar ministerul examinează problema", a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Apărării american, Sabrina Singh. 

Responsabili ai guvernului american au declarat presei că se lucrează pentru a elimina conţinutul respectiv de pe platforme, dar că nu s-a reuşit încă, notează Agerpres.

Aceste documente, care datează de la începutul lunii martie - conform cotidianului american - menţionează, de exemplu, ritmul în care forţele ucrainene utilizează muniţiile cruciale pentru lansatorul mobil de rachete Himars, sau calendarul livrărilor de arme ori pregătirea oferită de Occident soldaţilor ucraineni. 

Documentele scurse, potrivit NYT, conţin tabele cu viitoarele livrări de arme, date privind numărul de trupe şi batalioane, precum şi planuri militare. 

Unul dintre documentele publicate include un tabel cu o listă detaliind unităţile de trupe ucrainene, precum şi echipamentul şi instruirea acestora, cu calendare din ianuarie până în aprilie. 

Documentele, postate pe Twitter şi Telegram, par autentice, potrivit experţilor citaţi de NYT, dar se presupune că unele dintre ele au fost modificate pentru a prezenta situaţia Rusiei într-o lumină mai favorabilă, în special prin minimizarea dimensiunii pierderilor suferite. 

Astfel, unul dintre acestea relevă că Rusia a pierdut între 16.000 şi 17.500 de soldaţi, în timp ce Ucraina ar fi pierdut 71.500 de soldaţi, notează publicaţia ucraineană Glavred, citând ziarul american. 

Pentagonul estimează că Federaţia Rusă a suferit pierderi mult mai mari şi că aproximativ 200.000 de soldaţi din fiecare tabără au fost ucişi sau răniţi. Aceste documente oferă de asemenea informaţii despre 12 brigăzi ucrainene în curs de formare, dintre care nouă ar fi antrenate şi aprovizionate de către SUA şi aliaţii din NATO. 

Documentele nu conţin planuri concrete privind viitoarele operaţiuni militare ucrainene - cum, când şi unde intenţionează Ucraina să-şi lanseze contraofensiva. Cu toate acestea, documentele, de exemplu, menţionează nevoile armatei ucrainene la data de 1 martie, conform Gravred. 

Washingtonul a anunţat marţi un nou pachet de ajutor de 2,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, care include muniţie suplimentară pentru sistemul de apărare antiaeriană Patriot şi NASAMS. 

Această nouă tranşă de ajutor cuprinde zece sisteme de rachete cu ghidare laser, trei radare pentru supraveghere video, lansatoare de rachete, sisteme de rachete antitanc Javelin şi patru vehicule de sprijin logistic. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat miercuri trimiterea noului ajutor, afirmând că este exact ceea ce are nevoie ţara sa. 

Experţi militari ucraineni au subliniat importanţa ca Ucraina să primească la timp muniţia de care are nevoie pentru ca planificata contraofensivă de primăvară să aibă o şansă de succes, notează AFP.

ACTUALIZARE 10:00 Mihailo Podoliak, unul din consilierii lui Volodimir Zelenski, exclude ideea unor discuţii de pace cu Moscova până când forţele ruse nu vor părăsi întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea. Comentariile sale vin după ce un alt consilier al lui Zelenski, Andrii Sîbiha, a declarat că Kievul ar putea fi dispus să discute cu Moscova despre viitorul Crimeei, dacă forţele ucrainene ajung la graniţa administrativă a peninsulei ocupate de Rusia, relatează The Guardian.

"Despre elementele de bază. Baza pentru negocieri reale cu Federaţia Rusă este retragerea completă a grupurilor armate ruseşti dincolo de graniţele Ucrainei recunoscute internaţional în 1991. Inclusiv Crimeea. Nu se pune problema unor concesii teritoriale sau a negocierii drepturilor noastre suverane", a afirmat Mihailo Podoliak într-o postare făcută joi pe Twitter. 

Crimeea se află sub ocupaţie rusă din februarie 2014 şi a fost anexată ilegal de Moscova în luna următoare, după un simulacru de referendum. 

Kievul este dispus să discute cu Moscova despre viitorul Crimeei, dacă forţele sale ajung la graniţa peninsulei ocupate de Rusia, declarase miercuri pentru "Financial Times" Andrii Sîbiha, consilier de rang înalt al preşedintelui Volodimir Zelenski. "Dacă vom reuşi să ne atingem obiectivele strategice pe câmpul de luptă şi când ne vom afla la graniţa administrativă cu Crimeea, suntem gata să deschidem o pagină diplomatică, pentru a discuta această problemă", a declarat Andrii Sîbiha, referindu-se la preconizata contraofensivă planificată de ceva timp de Kiev. "Aceasta nu înseamnă că excludem calea eliberării (Crimeei) de către armata noastră", a adăugat oficialul ucrainean.

Mihailo Podoliak declarase miercuri pentru Radio Europa Liberă că forţele ucrainene vor fi "la uşa Crimeei" în "cinci până la şapte luni", în condiţiile în care Kievul se pregăteşte să lanseze o contraofensivă.

ACTUALIZARE 09:40 Volodimir Zelenski le-a spus compatrioţilor joi seara că Ucraina se pregăteşte pentru „evenimentele programate pentru următoarele săptămâni” - aparentă referire la o contraofensivă - şi le-a dat asigurări că în toate întâlnirile şi negocierile pe care le poartă prioritară este asigurarea apărării şi protecţiei populaţiei şi sprijin pentru soldaţii care luptă pe front, notează Ukrinform. 

„Astăzi am fost toată ziua în Ucraina, la Kiev, aici, pe strada Bankova. O zi de întâlniri interne şi de pregătiri pentru evenimentele programate pentru următoarele săptămâni”, a spus preşedintele ucrainean, care în ultima perioadă a fost într-o serie de vizite prin ţară, inclusiv pe linia frontului, iar miercuri a fost în Polonia, în prima sa vizită oficială de la începutul războiului.

„Am avut o întâlnire cu premierul Şmîhal despre mai multe probleme actuale, despre coordonarea paşilor şi deciziilor statului. O altă întâlnire a fost despre situaţia de securitate şi activitatea forţelor de ordine”, a detaliat Zelenski. „Ca întotdeauna, am fost în contact cu armata, despre tot ce ţine de cele mai fierbinţi puncte de pe linia frontului”, a continuat preşedintele.

El a anunţat că „agenda internaţională include pregătirea de reuniuni, negocieri şi apeluri”, dar a subliniat că „este foarte important ca ceea ce s-a stabilit în cursul vizitei din Polonia” să aibă rezultate „tangibile” pentru linia de front.

„Apărarea şi protecţia poporului nostru, sprijinul pentru rezistenţa noastră, în special pentru soldaţii noştri, este problema numărul unu în toate negocierile şi întâlnirile”, a dat asigurări Zelenski. „Este vorba de apărare - arme pentru Ucraina, muniţie pentru Ucraina, noi sisteme de apărare pentru Ucraina”, a subliniat liderul de la Kiev mulţumind partenerilor polonezi că „au făcut ca această vizită să fie cu adevărat semnificativă”.

Între altele, Varşovia a anunţat miercuri că va furniza Ucrainei în total 14 avioane militare MiG-29 de fabricaţie sovietică.

„Ucraina ştie cum să fie recunoscătoare. Recunoscătoare pentru o astfel de solidaritate - solidaritate istorică”, a spus Zelenski menţionând că s-a întâlnit miercuri seara târziu şi cu mai mulţi primari din oraşe poloneze care i-au primit cu generozitate pe refugiaţii ucraineni.

În finalul discursului său zilnic pe care îl transmite seara, preşedintele Zelenski a evidenţiat din nou unităţi militare ucrainene care luptă pe front şi a avut cuvinte de laudă şi îmbărbătare pentru soldaţi. „Puterea apărării voastre, băieţi, şi rezistenţa voastră - toate acestea inspiră. Inspiră puternic. Inspiră lumea să nu-şi piardă elanul în susţinerea Ucrainei. Vă mulţumim, războinicilor!” a spus Zelenski. „Sunteţi mereu buni. Întotdeauna se străduiesc să obţină mai multe rezultate. Vă mulţumim!” - a transmis el altor unităţi pe care le-a nominalizat.

Preşedintele a confirmat indirect că trupele ucrainene nu s-au retras de la Bahmut, în ciuda faptului că miercuri sugerase pentru prima dată că ar putea fi luată în calcul o asemenea posibilitate. „Sunt recunoscător unităţii de forţe speciale (...) care luptă în Bahmut. Foarte bine, băieţi! Bahmut şi Mariinka, Avdiivka şi întregul nostru Donbas, estul nostru, Zaporojie şi regiunea noastră Azov, regiunea noastră Herson - le mulţumesc tuturor celor care luptă pentru libertatea ţării noastre, pentru libertatea poporului nostru”, a spus Zelenski menţionând punctele de pe linia frontului unde există în desfăşurare atacuri ruse şi confruntări armate