Liderul extremei-drepte olandeze, Geert Wilders, care conduce Partidul Libertăţii (PVV) câştigător al alegerilor legislative în noiembrie, pare că a abandonat promisiunea de atunci asupra organizării unui referendum pentru ieşirea Ţărilor de Jos (Olandei) din UE după modelul Brexitului britanic, relatează AFP, preluată de Agerpres. 

Sondajele dau Partidul Libertăţii (PVV) favorit la alegerile europene care în Olanda se desfăşoară în perioada 6-9 iunie. Deşi manifestul său politic pentru alegerile legislative menţiona clar că „PVV doreşte un referendum cu caracter legal obligatoriu pentru un Nexit”, această idee lipseşte acum din campania sa pentru alegerile europarlamentare. 

Totuşi, tonul programului său politic rămâne puternic eurosceptic. „Nu dorim un super-stat european”, se arată în acest program, care asigură că PVV „face eforturi pentru a schimba UE din interior”. 

„Cooperarea cu alte ţări, aceasta este în regulă, dar păstrându-ne suveranitatea şi identitatea naţională”, subliniază Partidul Libertăţii în manifestul său electoral. 

Acesta cere de asemenea oprirea „expansiunii eurocraţilor nealeşi de la Bruxelles” şi critică „adevăratul tsunami” de reglementări de mediu europene. „Noi trebuie să decidem dacă mâncăm carne, dacă mergem cu avionul sau dacă conducem o maşină pe benzină. Nu Bruxellesul!”, subliniază formaţiunea olandeză de extremă dreapta. 

Partidul Libertăţii (PVV) a obţinut la alegerile legislative din noiembrie 37 din cele 150 de mandate ale camerei inferioare a parlamentului. Geert Wilders poartă de atunci negocieri cu alte trei partide de dreapta pentru formarea unei majorităţi, dar din cauza poziţiilor sale anti-islamice şi anti-UE el nu a reuşit încă să le convingă pe acestea să se alăture unei coaliţii, deşi a făcut un şir de concesii, acceptând inclusiv continuarea ajutorului militar pentru Ucraina, pe care în campania electorală îl respinsese. 

Totuşi, ultima concesie făcută de Wilders, aceea de a renunţa la aspiraţia de a deveni prim-ministru, a deblocat negocierile cu acele trei formaţiuni de dreapta, respectiv Noul Contract Social (NSC), Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD - formaţiunea liberală a premierului în exerciţiu Mark Rutte) şi formaţiunea de extremă dreapta Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB), care împreună cu PVV ar avea o majoritate de 88 de mandate în legislativ. Tratativele de formare a unei coaliţii de guvernare continuă şi ar mai putea dura câteva luni.