Washingtonul a retras vineri cinci grupări de pe lista sa neagră cu organizaţii teroriste străine, printre care mişcarea separatistă bască ETA şi secta japoneză Aum, după ce aceste grupări au fost responsabile ani de zile pentru acte de violenţă. Pe de altă parte, Statele Unite menţin Cuba pe lista ţărilor care nu cooperează suficient împotriva terorismului.
ETA, mişcare multă vreme activă în Spania şi în Franţa, unde a comis numeroase atentate, este acuzată că ar fi responsabilă de moartea a peste 820 de persoane. Organizația s-a autodizolvat însă în 2018, la opt ani după ce declarase un armistiţiu.
Aum Shinrikyo (Aum Adevărul Suprem) este secta japoneză ai cărei membri au comis atentatul cu gaz sarin din metroul din Tokyo, în 1995, soldat cu 14 morți și rănirea gravă a 50 de persoane. Grupul, condus de Shoko Asahara, era deja responsabil pentru mai multe asasinate și acte de bioterorism eșuate. Liderul Asahara fusese informat despre un raid al poliției programat pentru 22 martie și atunci a plănuit atacul de la metroul din Tokyo. Credea în apocalisă și voia să declanșeze un al treilea război mondial. Treisprezece dintre membrii conducerii Aum, inclusiv liderul, au fost condamnați la moarte și ulterior executați, iar mulți alții au primit pedepse cu închisoarea pe viață. Atacul de la metroul din Tokyo rămâne cel mai grav act terorist din Japonia modernă.
Și gruparea islamistă egipteană Jamaa Islamiya, condusă o perioadă de „şeicul orb” Omar Abdel-Rahman, între timo decedat în închisoare în SUA, a fost scoasă de pe lista organizațiilor teroriste.
De asemenea, gruparea extremistă evreiască Kahane Chai (Kach), a fostului rabin Meir Kahane, precum şi organizaţia jihadistă palestiniană Consiliul Shura al mujahedinilor din împrejurimile Ierusalimului mai fac parte din mişcările retrase de pe lista Departamentului de Stat.
Includerea acestor grupări pe lista neagră i-a permis Washingtonului să impună sancţiuni draconice împotriva lor, în special financiare.
Reexaminarea regulată a listei, prevăzută de legea americană, a condus la concluzia că aceste mişcări „nu mai sunt angajate în terorism sau activităţi teroriste şi nu mai au nici capacităţi, nici intenţia de a o face”, a explicat diplomaţia americană.
Scoatea acestor organizații de pe lista neagră este totodată o recunoaştere a „succesului” Egiptului, Israelului, Japoniei şi Spaniei în a împiedica ameninţarea terorismului din partea acestor grupări, a precizat Departamentul de Stat.
Retragerea acestor organizaţii de pe lista neagră a Departamentului de Stat american nu înseamnă însă că ele sunt definitiv reabilitate de SUA. În acest stadiu, ele rămân pe o altă listă, cea a Trezoreriei americane, ceea ce primite de asemenea impunerea de sancţiuni împotriva lor, chiar dacă mai puţin constrângătoare, menționează AFP, preluată de Agerpres.
Pe de altă parte, Statele Unite au anunţat vineri că menţin Cuba pe lista ţărilor care nu cooperează suficient împotriva terorismului, informează Reuters. Evaluarea secretarului de stat Antony Blinken, publicată în Registrul Federal al SUA, include Cuba pe o listă scurtă, alături de Iran, Coreea de Nord, Venezuela şi Siria.
Conform legii, Departamentul de Stat american trebuie să prezinte anual această listă Congresului.
Ministrul de externe cubanez Bruno Rodriguez anticipase de joi decizia Washingtonului şi a spus că este „o nouă minciună” din partea SUA.
„Statele Unite insistă încă o dată cu calomnia de a afirma că Cuba nu cooperează suficient împotriva terorismului”, a scris Rodriguez pe Twitter, apreciind că este „„un pretext pentru continuarea unui război economic neîncetat, repudiat de toată lumea”.
Evaluarea SUA este aproape identică cu cea de anul trecut, care a menţinut poziţia precedentei administraţii, conduse de preşedintele Donald Trump. Chiar înainte de sfârşitul mandatului său la Casa Albă, acesta a desemnat Cuba, printr-o decizie separată, drept stat care susţine terorismul, o decizie despre care administraţia Biden afirmă că este în curs de revizuire.
În schimb, actuala administraţie, sub preşedinţia lui Joe Biden, a relaxat luni unele restricţii legate de Cuba, moştenite de la Trump, cum ar fi cele privind sumele de bani trimise şi călătoriile în insula cu regim comunist.
Tensiunile în relaţiile bilaterale americano-cubaneze au crescut în urma unor semnale potrivit cărora Cuba, Nicaragua şi Venezuela ar putea fi excluse de la Summitul Americilor, care va fi găzduit luna viitoare de Statele Unite. Reuters apreciază că un posibil boicot din partea tot mai multor lideri, inclusiv a preşedintelui mexican Andres Manuel Lopez Obrador, ar risca să producă un moment jenant pentru Biden, scrie Agerpres.