În luna decembrie, guvernele statelor UE vor vota dacă vor acorda sau nu aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, după peste 10 ani de amânări, informează Euractiv.
În 2011, subiectul a fost votat de miniștrii naționali, însă aderarea a fost blocată de guvernele olandez și finlandez. Aderarea la spațiul de călătorie fără pașapoarte Schengen necesită unanimitate de voturi.
„Președinția cehă se angajează să facă progrese pentru a permite Bulgariei și României să facă parte pe deplin din spațiul Schengen”, a declarat miercuri ministrul ceh pentru afaceri europene, Mikuláš Bek, în timpul unei dezbateri în Parlamentul European.
„Astfel, ne angajăm cu statele membre să pregătim terenul pentru o discuție privind ridicarea controalelor la frontierele interne cu Bulgaria și România. În efortul nostru de a asigura unanimitatea necesară în Consiliu, președinția a facilitat vizitele unor experți în Bulgaria și România pentru săptămâna viitoare, așa cum a efectuat Comisia”, a declarat ministrul.
O majoritate clară a deputaților europeni sprijină ridicarea controalelor la granițele celor două țări și vor vota o rezoluție pe această temă în sesiunea plenară din 17-20 octombrie.
Doar grupul Identitate și Democrație (ID) rămâne împotrivă, cu Guido Reil, din partea partidului Alternative für Deutschland, definind România ca fiind „Vestul Sălbatic” din mijlocul Europei și subliniind nivelurile de corupție și crimă organizată din cele două țări.
„Avem două țări membre ale UE care îndeplinesc toate condițiile pentru a adera la acest spațiu. Ele sunt pregătite pentru Schengen, dar așteaptă să primească undă verde din partea Consiliului încă din 2011. 11 ani fără niciun progres. Este pur și simplu inacceptabil”, a declarat președintele Partidului Popular European, Manfred Weber.
„Nu există clasa întâi și clasa a doua sau nu există motive obiective pentru a refuza Bulgariei și României acest succes. Au făcut toți pașii necesari și permiteți-mi să îi asigur pe prietenii noștri de la Sofia și București, aveți sprijinul nostru, locul vostru este în Schengen”, a adăugat el.
De asemenea, președintele S&D, Iratxe Garcia Perez, a descris „blocada din Consiliu” drept „discriminatorie”.
„Vorbim mult despre solidaritate, însă trebuie să se aplice tuturor. Nu poți cere solidaritate din partea Bulgariei și României când Uniunea Europeană nu își respectă propriile angajamente. Este cea mai bună rețetă pentru a alimenta dezamăgirea față de Europa și sprijinul pentru mesajele populiste antieuropene”, a adăugat ea.
Stânga susține măsura, dar vede un model de schimb între libertatea de circulație și violența împotriva migranților și refugiaților la frontiere.
„Cred cu tărie în libera circulație a absolut tuturor, dar mi-e foarte greu să separ extinderea Schengen de violențele care se petrec la marginile Europei. Violențe și abuzuri grotești și spectaculoase, cu viteză, împotriva refugiaților care încearcă să intre în Croația”, a declarat Clare Daly în numele The Left.
„Bulgaria și România fac foarte greu să scapi de impresia că UE cere ca aceste țări să demonstreze că nu se vor opri de la nimic pentru a ține migranții afară ca preț pentru libera circulație. UE pare că a dezvoltat obiceiul de a recompensa un comportament îngrozitor cu libera circulație”, a adăugat Daly.
În luna decembrie, miniștrii de interne și de justiție din Uniunea Europeană se vor reuni în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI), pentru a lua decizia în legătură cu integrarea României și Bulgariei în Acordul Schengen.
Cel puțin la acest moment, Olanda e singura țară ce încă mai are reticențe în privința primirii celor două țări în Schengen.
Dacă președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz și-au exprimat sprijinul pentru primirea României și Bulgariei, de la oficialii olandezi nu a venit niciun semnal. Bucureștiul a avut discuții în ultima perioadă cu Haga pe acest subiect.
Citește și Cristian Diaconescu: Vom fi membri Schengen înainte de 1 ianuarie 2023