Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că războiul cu Rusia se află într-o nouă etapă și că iarna ar urma să complice luptele, după o contraofensivă de vară care nu a dat rezultatele scontate, din cauza lipsei persistente de arme şi de forţe terestre, transmite AP, citată de News.ro.

Totuşi, în ciuda eşecurilor, el a spus că Ucraina nu va renunţa.

„Avem o nouă fază a războiului, iar acesta este un fapt”, a declarat Zelenski într-un interviu exclusiv acordat joi agenţiei The Associated Press în Harkov, în nord-estul Ucrainei, unde preşedintele a venit într-un tur al zonelor de război, menit să ridice moralul în regiune.

„Iarna, în general, este o nouă fază a războiului”, adaugă el.

Întrebat dacă este mulţumit de rezultatele contraofensivei, Zelenski a dat un răspuns elaborat. „Uite, nu dăm înapoi, sunt mulţumit. Luptăm cu a doua (cea mai bună) armată din lume, sunt mulţumit”, a spus el, referindu-se la armata rusă.

Dar a adăugat: „Pierdem oameni, nu sunt mulţumit. Nu am primit toate armele pe care le doream, nu pot fi mulţumit, dar nici nu mă pot plânge prea mult”.

Zelenski a mai spus că se teme că războiul dintre Israel şi Hamas ameninţă să eclipseze conflictul din Ucraina, deoarece agendele politice concurente şi resursele limitate pun în pericol fluxul de ajutor militar occidental către Kiev. Aceste îngrijorări sunt amplificate de tumultul care apare în mod inevitabil în timpul unui an electoral în SUA şi de potenţialele implicaţii ale acestuia pentru ţara sa.

Contraofensiva ucraineană extrem de aşteptată, alimentată de zeci de miliarde de dolari acordate ca ajutor militar occidental, inclusiv armament greu, nu a reuşit să obţină progresele aşteptate. Acum, unii oficiali ucraineni se tem că asistenţa viitoare nu va fi la fel de generoasă. În acelaşi timp, stocurile de muniţie se epuizează, ameninţând să blocheze operaţiunile ucrainene de pe câmpul de luptă.

În condiţiile în care iarna îşi va face din nou simţite efectele peste o Ucraină aflată în război, liderii militari trebuie să se confrunte cu provocări suplimentare, dar familiare, în timp ce conflictul se îndreaptă către sfârşitul celui de-al doilea an complet al său. Temperaturile au coborât la valorile de îngheţ şi câmpurile pustii îi lasă pe soldaţi expuşi. Iar în oraşe există ameninţarea reînnoită a atacurilor aeriene ruseşti de amploare care vizează infrastructura energetică şi civilii. Pe 25 noiembrie, Moscova a lansat cel mai amplu atac cu drone din timpul războiului, majoritatea celor 75 de drone Shahed, de fabricaţie iraniană, vizând Kievul, într-un precedent îngrijorător pentru lunile următoare.

„Acesta este motivul pentru care un război pe timp de iarnă este dificil”, a declarat Zelenski. El a făcut o evaluare sinceră a contraofensivei din vara trecută.

„Ne-am dorit rezultate mai rapide. Din acest punct de vedere, din păcate, nu am obţinut rezultatele dorite. Şi acesta este un fapt” a spus el.

Ucraina nu a primit toate armele de care avea nevoie de la aliaţi, a mai spus el, iar limitele în ceea ce priveşte dimensiunea forţei sale militare au împiedicat un avans rapid, a explicat Zelenski.

„Nu există suficientă putere pentru a obţine mai repede rezultatele dorite. Dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunţăm, că trebuie să ne predăm. Suntem încrezători în acţiunile noastre. Luptăm pentru ceea ce este al nostru”, a adăugat Zelenski.

Au existat câteva concluzii pozitive din ultimele luni, a arătat el.

Ucraina a reuşit să obţină câteva câştiguri teritoriale punctuale împotriva unui inamic mai bine înarmat şi fortificat, a spus Zelenski.

În plus, puterea Flotei Moscovei din Marea Neagră a fost diminuată, în urma atacurilor ucrainene care au penetrat apărarea aeriană şi au lovit cartierul general din Crimeea ocupată, a menţionat Zelenski.

Iar coridorul temporar pentru transportul de cereale stabilit de Kiev după retragerea Rusiei din acordul de la Marea Neagră funcţionează în continuare.

Cu toate acestea, Zelenski nu stă să se gândească la trecut, ci se concentrează pe următoarea etapă - stimularea producţiei interne de arme.

O parte însemnată din bugetul Ucrainei este alocată în acest scop, dar producţia actuală este departe de a fi suficientă pentru a schimba cursul războiului. Acum, Zelenski se uită la aliaţii occidentali, inclusiv la SUA, pentru a obţine împrumuturi şi contracte avantajoase în vederea atingerii acestui obiectiv.

„Aceasta este calea de ieşire”, crede Zelenski, adăugând că nimic nu îngrozeşte Rusia mai mult decât o Ucraină autosuficientă din punct de vedere militar.

Când s-a întâlnit ultima dată cu preşedintele american Joe Biden, cu membri ai Congresului şi cu alţi oficiali de rang înalt, el a făcut un apel urgent: „Oferiţi Ucrainei împrumuturi la dobânzi mici şi licenţe pentru a fabrica armament american. Daţi-ne aceste oportunităţi şi vom construi”, a promis el. 

Zelenski rămâne însă îngrijorat de faptul că tulburările din Orientul Mijlociu, cele mai violente din ultimele decenii, ameninţă să distragă atenţia şi resursele globale de la capacitatea Ucrainei de a se apăra.

„Putem vedea deja consecinţele schimbării (atenţiei) comunităţii internaţionale din cauza tragediei din Orientul Mijlociu”, a spus el. 

Ucrainenii înţeleg „că trebuie să luptăm şi noi pentru a atrage atenţia pentru războiul la scară largă. Nu trebuie să le permitem oamenilor să uite de războiul de aici”, a subliniat preşedintele.

Această schimbare de atenţie ar putea duce la mai puţină asistenţă economică şi militară pentru ţara sa, crede el. Într-o încercare aparentă de a linişti aceste temeri, oficialii americani şi europeni au continuat să viziteze Kievul de la atacurile din 7 octombrie din Israel.

„Vedeţi, atenţia este egală cu ajutorul. Fără atenţie nu fi niciun ajutor. Ne luptăm pentru fiecare pic de atenţie. Fără atenţie, s-ar putea să existe slăbiciune în Congresul (american)”, a recunoscut el. 

Referindu-se la viitoarele campanii electorale din SUA, în care Biden se confruntă cu scepticismul referitor la sprijinul său ferm pentru Kiev, Zelenski a recunoscut că „alegerile sunt întotdeauna un şoc şi este complet de înţeles”.

Un sondaj recent al AP în SUA a arătat că aproape jumătate dintre americani consideră că se cheltuieşte prea mult pentru Ucraina. Un număr tot mai mare de republicani nu sunt în favoarea trimiterii de ajutoare suplimentare şi nu este clar dacă sau când va fi aprobată de Congres o cerere de ajutor suplimentar din partea Casei Albe. Întrebat despre acest lucru, Zelenski a răspuns ferm că „alegerea americanilor este alegerea americanilor”, dar, a continuat el, ajutând Ucraina, americanii se ajută şi pe ei înşişi.

„În cazul Ucrainei, dacă rezilienţa eşuează astăzi din cauza lipsei de ajutor şi a lipsei de arme şi finanţare, va însemna că Rusia va invada cel mai probabil ţările NATO și atunci copiii americani vor lupta”, prezice el.

Zelenski a căutat recent să se asigure că maşina de război a Ucrainei funcţionează aşa cum ar trebui, făcând o recentă remaniere a oficialilor guvernamentali de nivel înalt. Un alt obiectiv al său este de a lupta împotriva corupţiei într-o societate post-sovietică în care instituţiile sunt impregnate de acest flagel, pentru a putea adera la Uniunea Europeană.

El a explicat că trebuie să ştie cum sunt livrate pe front armele, proviziile, alimentele şi chiar hainele - şi ce nu reuşeşte să ajungă acolo.

„Pe de-o parte, aceasta nu este treaba preşedintelui, dar, pe de altă parte, pot avea încredere în cei care nu doar mi-au transmis informaţiile, ci mi le-au spus personal”, a spus el.

Liniile de luptă statice nu au adus presiuni din partea aliaţilor Ucrainei pentru a negocia un acord de pace cu Rusia.

„Nu o simt încă”, a spus Zelenski, deşi a adăugat: „Unele voci se fac întotdeauna auzite”.

Ucraina doreşte să „împingă formula de pace şi să implice cât mai multe ţări ale lumii, astfel încât să izoleze politic Rusia”, a precizat el.

Războiul a făcut, de asemenea, imposibilă organizarea de alegeri prezidenţiale în Ucraina, prevăzute iniţial pentru luna martie, conform Constituţiei, a reamintit Zelenski.

Deşi preşedintele s-a declarat pregătit să organizeze alegeri, majoritatea ucrainenilor nu sunt pregătiţi, considerând că un astfel de vot este „periculos şi lipsit de sens” în timp ce războiul face ravagii în jurul lor.

Cu un buget care anticipează cheltuirea a 22% din PIB-ul ţării pentru apărare şi securitate naţională, economia Ucrainei este restructurată în jurul unui război pentru care nu se întrevede un sfârşit, la fel ca şi viaţa de zi cu zi a cetăţenilor săi.

Acest lucru a ridicat o altă întrebare: Cât timp poate Zelenski însuşi să facă faţă ca liderul unei ţări aflate în război? Nu există cuvinte pentru a descrie cât de dificilă este această sarcină, susţine el, dar, de asemenea, nu se poate imagina părăsind postul.

„Sincer, nu poţi face asta. Ar fi foarte nedrept, greşit şi cu siguranţă demotivant”, a declarat Zelenski.