Guvernul de la Kiev ia în calcul scenariul unui acord de încetare a focului pe frontul războiului cu Rusia, în perioada Paștelui, condiționat de organizarea de alegeri în Ucraina în această vară, scrie publicația britanică The Economist. Volodimir Zelenski ar încerca să profite de creșterea în sondaje, mai ales după cearta cu Trump din Biroul Oval, pentru a obține un al doilea mandat. Nu este deocamdată clar cum se vor putea organiza alegerile, pentru că acestea nu pot avea loc pe timpul legii marțiale, dar există planuri pentru ca scrutinul să aibă loc în această vară. 

La Kiev, pumnale sunt ascuțite în jurul lui Zelenski. Timp de luni de zile, președintele ucrainean s-a confruntat cu presiuni intense din străinătate: din partea lui Vladimir Putin, care i-a pus la îndoială legitimitatea fără nici o urmă de ironie, și din partea lui Donald Trump, care a repetat punctele de vedere ale președintelui rus. Ambii par să fi fost iritați de încăpățânarea lui Zelenski.

Cei doi lideri mondiali l-au împins să organizeze alegeri în mijlocul războiului, crezând fără îndoială că alegătorii ucraineni le vor face favoarea de a-l destitui. În urmă cu două luni, se credea că Volodimir Zelenski era categoric împotriva organizării unui scrutin. Dar tratamentul rușinos pe care i l-a aplicat Trump în prima săptămână a lunii martie i-a îmbunătățit ratingul, după cum reiese dintr-un sondaj comandat de The Economist, și pare să îi fi schimbat calculele. În prezent, se fac pregătiri serioase pentru ca Volodimir Zelenski să se prezinte în fața electoratului pentru a doua oară, iar alegerile ar urma să aibă loc foarte curând.

Surse guvernamentale citate de The Economist afirmă că Volodimir Zelenski a convocat o reuniune săptămâna trecută pentru a-și însărcina echipa cu organizarea unui vot după o încetare completă a focului, pe care americanii cred că o pot impune până la sfârșitul lunii aprilie (duminica Paștelui, 20 aprilie, ar avea o anumită rezonanță). Prima confirmare a unui astfel de armistițiu ar putea surveni în perioada premergătoare sau în data de 5 mai, termenul limită pentru un vot parlamentar de prelungire a legii marțiale, care expiră pe 8 mai.

Anularea legii marțiale este o primă etapă necesară pentru a începe un proces electoral. Sursele diferă cu privire la calendarul exact, dar majoritatea spun că Zelenski vizează vara. Legea ucraineană prevede cel puțin 60 de zile pentru campania electorală, astfel încât alegerile ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii iulie. Dar unele surse spun că este nevoie de trei luni pentru campania electorală: aceasta este perioada despre care autoritățile electorale ar fi declarat parlamentului că au nevoie să reconstituie listele electorale în mijlocul războiului.

Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție de la Kiev și un dușman declarat al Zelenski, preconizează că alegerile ar putea avea loc „oricând, din august până în octombrie”. El susține că, de fapt, campania a început cu decizia controversată a lui Zelenski de a-l pune sub sancțiuni în februarie. Măsura ar fi fost legată de procesul său de lungă durată pentru presupusă trădare, dar unii cred că vizita lui Poroșenko în America la începutul lunii februarie - unde s-a întâlnit cu unii dintre oamenii lui Trump - a aprins fitilul.

Fostul președinte spune că asistenții lui Zelenski l-au avertizat să nu meargă, dar a atribuit acest lucru „schizofreniei... și paranoiei” lor. Sancțiunile erau menite să facă două lucruri, continuă el: să excludă candidatura sa și să îl avertizeze pe Valeri Zalujnîi, fostul general de frunte al Ucrainei și singurul om cu șanse bune de a-l învinge pe Zelenski dacă acesta decide să candideze.

O sursă guvernamentală de rang înalt afirmă în privat că Poroșenko „își supraestimează și își subestimează importanța”. Fostul președinte nu reprezintă o amenințare serioasă, dar aversiunea veninoasă a lui Zelenski față de Poroșenko a accelerat decizia privind sancțiunile.

Acest oficial crede că Zelenski va încerca să își surprindă rivalii cu alegerile din iulie, sperând că un calendar scurt îi va permite să candideze fără opoziție. O astfel de turnură nu ar fi doar în beneficiul președintelui, susține sursa: „O campanie lungă ar destrăma țara”. De fapt, un vot în grabă riscă să înrăutățească relațiile deja tensionate dintre biroul prezidențial puternic și centralizat și restul lumii politice ucrainene.

Liderii opoziției insistă că un vot rapid este imposibil, indicând o mulțime de obstacole logistice. Obținerea unei încetări a focului viabile la timp pentru 8 mai ar fi destul de dificilă, spune Serhii Vlasenko, un deputat de rang înalt al partidului Batkivșcina. Găsirea unei modalități prin care milioane de alegători aflați în străinătate, în tranșee sau în regiunile ocupate de Rusia să poată vota ar fi „și mai dificilă”. O soluție ar fi utilizarea aplicației pentru smartphone Diia, foarte apreciată de guvern. Dar aceasta ar ridica probleme de transparență.

Orice schimbare ar însemna modificarea constituției, necesitând o majoritate de două treimi în parlament. Acest lucru ar fi dificil, având în vedere că partidele de opoziție sunt împotriva votului în timp de război. Motivele nu sunt doar tehnice: acestea spun că pentru a avea alegeri corecte este nevoie mai întâi de desființarea propagandei și cenzurii din timpul războiului.

The Economist comentează că este posibil ca Vladimir Putin și Donald Trump să nu dorească acum alegeri rapide. Se presupune că amândoi au cerut un scrutin, crezând că va duce la îndepărtarea lui Zelenski. Având în vedere că calculele s-au răsturnat, s-ar putea să nu stea liniștiți în timp ce el își va accelera drumul către un al doilea mandat.

Putin deține multe dintre atuuri în acest caz. Dronele și rachetele sale ar putea face imposibilă anularea legii marțiale - ca să nu mai vorbim de organizarea unui vot. Dar mulți cred că alegerile l-ar putea ajuta pe Putin să destabilizeze Ucraina, chiar dacă Zelenski va câștiga. Un ofițer de informații prezice că instabilitatea internă va fi un risc mai mare pentru Ucraina în 2025 decât luptele de pe front. O campanie electorală ar permite rușilor să își intensifice campania de influență: „Se vor folosi de liderii de opinie, de soldați și de opoziție pentru a-și îndeplini ordinele”.

Lucrurile nu vor deveni mai ușoare pentru următorul președinte al Ucrainei, oricine ar fi el și oricând ar fi ales, comentează publicația britanică. Diplomația precipitată a lui Trump ar putea duce la un acord de pace prost și la resentimente. În timp, unii ucraineni ar putea solicita un guvern mai dur, mai militarist. Cu toate defectele sale,  Zelenski depinde prea mult de aprobarea populară pentru a deveni vreodată un adevărat dictator. Oricine ar veni după el ar putea fi mai puțin circumspect.