Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a avertizat joi pe liderii europeni reuniţi la Granada, în Spania, că Rusia şi-ar putea reface capacităţile militare şi ar putea ataca alte ţări în termen de cinci ani, dacă europenii vor ezita în susţinerea Kievului, relatează Reuters.
Zelenski, care participă la summitul Comunităţii Politice Europene, a mai spus că rămâne încrezător în continuarea ajutorului financiar american şi european, în ciuda „furtunilor politice” de la Washington şi din alte părţi.
Într-un discurs emoţionant, Zelenski a descris modul în care copiii ucraineni din oraşul Harkov din estul ţării învaţă de la distanţă sau urmează cursurile în staţiile de metrou din cauza raidurilor aeriene ruse.
„Până când nu va exista un sistem de apărare antiaeriană complet eficient, copiii nu pot merge la şcoală”, a declarat el în faţa liderilor europeni.
Zelenski a declarat că prin furnizarea de echipamente militare suplimentare Ucrainei, ţările europene se vor asigura că „nicio dronă, tanc sau orice altă armă rusească nu va lovi pe nimeni altcineva în Europa”.
„Nu trebuie să-i permitem lui Putin să destabilizeze orice altă parte a lumii şi pe partenerii noştri, pentru a ruina puterea Europei. Prezenţa Rusiei, a armatei sale sau a reprezentanţilor săi pe teritoriul oricărei alte ţări este o ameninţare pentru noi toţi. Trebuie să lucrăm împreună pentru a scoate Rusia afară de pe teritoriul altor ţări”, a mai spus Zelenski.
Comunitatea Politică Europeană a fost înfiinţată anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina, pentru a promova cooperarea între peste 40 de ţări, de la Norvegia la Republica Moldova. Întâlnirea de la Granada le-a oferit liderilor precum preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Rishi Sunak şansa de a-şi reafirma angajamentul faţă de Ucraina, după ce turbulenţele politice din SUA şi Europa au ridicat semne de întrebare cu privire la continuarea sprijinului.
O dispută în rândul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor a SUA a complicat negocierile bugetare şi l-a determinat pe preşedintele Joe Biden, un democrat, să treacă de la încrederea că se va ajunge la un acord privind ajutorul pentru Ucraina la exprimarea deschisă a îngrijorării. Sprijinul în Europa a părut, de asemenea, mai puţin solid, după ce fostul premier pro-rus Robert Fico a câştigat alegerile din Slovacia la sfârşitul săptămânii trecute pe baza promisiunilor de a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei.
Zelenski a recunoscut că este îngrijorat, dar s-a declarat optimist în privinţa continuării sprijinului.
„Situaţia cu Statele Unite este periculoasă, este o perioadă dificilă”, a declarat el după ce a avut mai multe întâlniri în cadrul summitului. El a adăugat însă: „Cred că Statele Unite şi Europa vor fi alături de Ucraina şi vom ieşi împreună din această criză.”
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar lucrează la un pachet pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027, adăugând că este „foarte încrezătoare” în privinţa continuării ajutorului american pentru Kiev.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a dat, la rândul său, asigurări că Ucraina poate conta în continuare pe sprijinul Europei.
„Există un angajament foarte profund, foarte puternic, pentru că ştim cu toţii că vorbim despre Europa şi despre însăşi posibilitatea unei păci durabile pe continentul nostru”, a spus el.
Ţări individuale au făcut, de asemenea, promisiuni la Granada.
Germania lucrează la furnizarea unui sistem suplimentar de rachete de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina în lunile de iarnă, a declarat Scholz, în timp ce o sursă guvernamentală a declarat că Spania a oferit Ucrainei alte şase sisteme de apărare antiaeriană HAWK pentru a proteja coridorul pentru cereale şi infrastructura critică a ţării. Zelenski a declarat că a discutat cu premierul spaniol Pedro Sanchez, gazda summitului, despre un nou pachet de ajutor militar, asistenţă în domeniul energiei şi despre cum să menţină deschis acest coridor în Marea Neagră pentru exporturile de cereale ucrainene.
Rusia a renunţat în iulie la un acord care permitea Ucrainei - un important exportator mondial de cereale - să expedieze în siguranţă produse alimentare pe Marea Neagră. Până în prezent, Rusia a respins propunerile ONU de a reactiva acordul, în timp ce Ucraina continuă unele exporturi prin ceea ce numeşte un „coridor umanitar” temporar pentru navele de marfă, care trece prin vestul Mării Negre, prin apropierea coastelor României, Bulgariei şi Turciei.
Eforturile Ucrainei de a exporta cereale pe cale terestră prin ţările UE au provocat tensiuni cu Polonia şi cu alţi membri estici ai blocului, care doresc să-şi protejeze propriii fermieri. Kievul şi Bruxelles-ul discută, de asemenea, despre extinderea rutelor maritime alternative.
În cadrul summitului CPE s-a discutat, de asemenea, despre eforturile Ucrainei şi ale altor state europene de a adera la UE, precum şi despre modul în care se poate face faţă numărului tot mai mare de refugiaţi şi migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa - ambele considerate provocări existenţiale pentru blocul comunitar.
„Trecerea de la o UE cu 27 de membri la o UE cu 35 de membri va crea multe provocări pe plan intern. Vom deschide la Granada această mare dezbatere care ne va duce la o reformă profundă a UE”, a declarat Sanchez.
Discuţiile care au avut loc în marja reuniunii de joi s-au concentrat şi asupra crizelor dintre Azerbaidjan şi Armenia şi dintre Serbia şi Kosovo, care au luat amploare în ultimele săptămâni pe fondul eforturilor de mediere ale UE.