Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat ca Ucraina să fie plasată sub o formă de administraţie temporară pentru a permite organizarea de noi alegeri şi semnarea de acorduri-cheie pentru a ajunge la o înţelegere în cadrul războiului, au relatat, vineri, agenţiile ruse de ştiri, citate de Reuters.
Afirmaţiile lui Putin, făcute în timpul unei vizite în portul Murmansk, din nord, vin în contextul încercărilor SUA de a obţine o înţelegere în cadrul conflictului prin reluarea legăturilor cu Rusia şi angajarea de negocieri separate cu Moscova şi Kievul. Liderul de la Kremlin a afirmat că el crede că preşedintele SUA Donald Trump vrea cu adevărat pacea.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a provocat mii de morţi şi răniţi, a dus la strămutarea a milioane de oameni, a transformat oraşe în ruine şi a declanşat cea mai dură confruntare între Moscova şi Occident în ultimii zeci de ani.
Sugestia lui Putin privind o administraţie temporară pare să abordeze reclamaţia sa mai veche conform căreia autorităţile din Ucraina nu sunt un partener de negociere legitim, întrucât preşedintele Volodimir Zelenski a rămas la putere după finalul mandatului său, în mai 2024.
„În principiu, desigur, o administraţie temporară ar putea fi introdusă în Ucraina sub auspiciile ONU, SUA, ale ţărilor europene şi partenerilor noştri”, a fost citat Putin ca spunând în discuţiile cu marinarii din port, potrivit News.ro.
„Acest lucru ar avea loc pentru a fi organizate alegeri democratice şi a aduce la putere o guvernare capabilă, care să se bucure de încrederea populaţiei şi apoi să începem discuţiile cu ei despre un tratat de pace”, a susţinut el.
El a afirmat că încercările lui Trump de a deschide discuţii directe cu Rusia – spre deosebire de predecesorul său, Joe Biden, care a evitat contactele – arată că noul preşedinte vrea pace.
„După părerea mea, preşedintele nou ales al Statelor Unite vrea cu sinceritate un sfârşit al conflictului pentru mai multe motive”, l-au citat agenţiile.
Un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă a afirmat, întrebat despre declaraţiile lui Putin privind administraţia temporară, că guvernarea Ucrainei este stabilită de Constituţia acesteia şi de poporul ţării.
Ucraina nu a comentat deocamdată declaraţiile.
Liderii europeni au insistat cu încercările proprii, promiţând, joi, după o întâlnire la Paris, să întărească armata Kievului pentru a se asigura că este piatra de temelie a securităţii viitoare din Ucraina.
Franţa şi Marea Britanie au încercat să extindă sprijinul pentru o „forţă de reasigurare” străină în eventualitatea unui armistiţiu cu Rusia, deşi Moscova respinge orice prezenţă a trupelor străine în Ucraina.
Zelenski a respins orice noţiune care îi pune la îndoială legitimitatea, afirmând că Ucraina nu poate, prin lege, să organizeze alegeri în condiţiile legii marţiale şi un scrutin în condiţii de război s-ar dovedi, oricum, imposibil.
În ultimele zile, Zelenski l-a acuzat în mod repetat pe Putin că vrea să continue conflictul.
Administraţia Trump a propus un nou şi mai extins acord privind mineralele cu Ucraina, susţin trei persoane familiarizate cu negocierile în desfăşurare şi un rezumat al variantei de propunere obţinut de Reuters.
Trump a afirmat că un acord privind mineralele va ajuta la asigurarea unei înţelegeri privind pacea, oferind Statelor Unite o miză financiară în viitorul Ucrainei.
În declaraţiile sale, Putin a afirmat că Rusia se îndreaptă constant spre atingerea scopurilor sale stabilite în operaţiunea din Ucraina.
Rusia, a spus Putin, este pentru „soluţii pacifiste pentru orice conflict, inclusiv acesta, prin mijloace paşnice, dar nu pe socoteala noastră”.
„Pe întreaga linie de contact militară, trupele noastre deţin iniţiativa strategică”, a spus el.
„Ne îndreptăm treptat – poate nu la fel de repede cum le-ar plăcea unora – dar constant şi cu încredere spre îndeplinirea ţintelor stabilite la începutul operaţiunii”, l-au citat agenţiile pe acesta.
La peste trei ani de la lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina, forţele ruseşti controlează acum circa 20% din ţară, iar Moscova a declarat ca anexate patru regiuni. Forţele sale au recuperat o mare parte din teritoriul pierdut iniţial într-o incursiune ucraineană, în august anul trecut, în regiunea sa vestică Kursk.
Putin a lăudat eforturile de găsire a unei soluţii de către grupul BRICS pe care îl promovează ca o alternativă la alianţele tradiţionale – evidenţiind China şi India.
El a afirmat că Rusia este gata să coopere cu multe ţări, inclusiv Coreea de Nord, pentru a ajuta la încheierea războiului.
Surse occidentale şi ucrainene afirmă că peste 11.000 de soldaţi nord-coreeni au fost trimişi pentru a întări forţele ruse din regiunea Kursk, deşi Moscova nu a confirmat.
Putin a afirmat că Rusia este gata şi să lucreze cu Europa, adăugând însă că Europa „se comportă într-un mod contradictoriu”.
Ţările europene, a spus el, încearcă „să ne ducă de nas, dar este în regulă, ne-am obişnuit cu asta. Sper că nu vom face greşeli bazate pe încrederea excesivă în aşa-zişii parteneri ai noştri”.