Vladimir Putin a fost ofițer KGB între 1975-1991, apoi între 1998 și 1999 a devenit directorul FSB. A ajuns președintele Rusiei în 2000 și, cu excepția a patru ani când de ochii lumii a ocupat postul de premier, s-a asigurat că poate rămâne la Kremlin pentru totdeauna. Războiul din Ucraina l-a izolat pe Vladimir Putin. Chiar și lideri care i-au susținut politica de-a lungul timpului, acum sunt rezervați ori se delimitează prin declarații. Și totuși, Vladimir Putin nu este un personaj cameleonic. Există voci care spun că tot timpul au fost indicii în comportamentul lui care făceau previzibilă situația de acum. În cariera lui, sunt câteva momente-cheie.
Conducerea Rusiei a devenit sinonimă cu Putin în decembrie 1999. De atunci, Vladimir Vladimirovici a fost pe rând președinte, premier și iar președinte. Supranumit „Ţarul”, Putin a venit la putere cu un singur obiectiv - să refacă gloria fostei Uniunii Sovietice despre destrămarea căreia a spus în repetate rânduri că este cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut. Și pentru a face asta avea nevoie să rămână cât mai mult în funcție, să devină președintele etern, așa că a modificat Constituția.
„Să numărăm... Voi rămâne aici (n.r: la putere) până la 100 de ani”, spunea, aparent pe un ton de glumă, Vladimir Putin în martie 2018.
În cei peste 20 de ani de când e în fruntea Rusiei, Vladimir Putin a girat tragedii, care ar fi trebui să dea întregii lumi semnalul că are de-a face un dictator fără limite. Prima a avut loc chiar în primul an de mandat. Submarinul nuclear Kursk s-a scufundat în timpul unui exercițiu în anul 2000. Toți cei 118 membri ai echipajului au murit. Vladimir Putin a fost acuzat că a încercat să ascundă incidentul și nu a acceptat ajutor extern.
În septembrie 2000, celebrul jurnalist Larry King, l-a intervievat la CNN pe Vladimir Putin și l-a întrebat: „Ce s-a întâmplat? Spuneți-mi, ce s-a întâmplat cu submarinul?”
Schițând un zâmbet, Vladimir Putin a tăcut câteva secunde părând că se gândește, apoi răspunsul a venit cinic și însoțit de același ușor surâs în colțul gurii: „S-a scufundat”.
În 2002, 40 de ceceni au luat ostatici 850 de oameni în Teatrul Dubrovka. Asediul a durat patru zile. Apoi, forțele ruse au împrăștiat gaze toxice și au ucis teroriștii, dar și ostaticii. Putin ține și astăzi sub tăcere cele întâmplate la Teatrul Dubrovka.
Doi ani mai târziu, în 2004, peste 1.100 de oameni au fost luați ostatici tot de luptători ceceni într-o școală din Beslan. După trei zile, trupele ruse au intrat în interior, inclusiv cu tancurile. 334 de ostatici au fost ucişi, printre care și 186 de copii. Putin a fost acuzat că a girat intervenția brutală în școală.
Ambele atacuri au fost acte de răzbunare împotriva liderului rus pentru al doilea război din Cecenia. A început în decembrie 1999 și s-a încheiat în februarie 2000. În 2003, un raport al ONU arăta că Groznîi „este cel mai distrus oraș de pe pământ”. Rușii au bombardate ținte civile, pretinzând că erau obiective militare camuflate.
În 2008, Rusia a invadat Georgia pentru a veni în sprijinul guvernelor separatiste pe care le-a instalat în Osetia de Sud și Abhazia.
Dar Vladimir Putin rămâne în istorie drept liderul care a redesenat graniţele Europei pe timp de pace. El a anexat ilegal peninsula Crimeea, parte a Ucrainei, în martie 2014. Iar în februarie 2022 a invadat Ucraina.
„Am decis să declanșez o operațiune militară specială, cu scopul de a proteja persoanele care au fost hărțuite și supuse genocidului de către regimul de la Kiev în ultimii 8 ani. Ne vom strădui să demilitarizăm și să denazificăm Ucraina”, anunța Vladimir Putin în 24 februarie 2022.
La sfârșitul lunii septembrie 2022, a mai anexat patru regiuni din Ucraina după organizarea unor așa-zise referendumuri.
„Adevărații șefi ai regimului de la Kiev, cei din Occident, trebuie să țină minte asta. Oamenii din Herson, Donețk, Lugansk și Zaporojie devin cetățenii noștri pentru totdeauna”, a proclamat Vladimir Putin la 30 septembrie 2022.