Partidul de guvernământ din Ungaria a propus modificări constituţionale care să permită interzicerea unui marş anual de celebrare a comunităţii LGBTQ+, dar şi expulzarea persoanelor cu dublă cetăţenie dacă se consideră că acestea reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii ţării.
În ultimele săptămâni, prim-ministrul naţionalist Viktor Orban a criticat în mod repetat persoanele LGBTQ+ şi a promis că va lua măsuri drastice împotriva finanţării din străinătate a presei independente şi a organizaţiilor neguvernamentale din Ungaria, după ce aliatul său, preşedintele american Donald Trump, a întrerupt finanţarea din partea Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).
Măsurile luate de Trump în SUA au generat speculaţii că Orban va fi încurajat şi va lua măsuri drastice împotriva presei considerate neprietenoase.
„Reţeaua de corupţie care conduce întreaga lume occidentală a politicii şi a mass-media trebuie eliminată”, a declarat Orban în faţa parlamentului la 24 februarie, adăugând că guvernul său „va merge până la capăt” cu noile legi.
Partidul Fidesz, aflat la guvernare, a prezentat marţi seara propunerile sale de amendamente la Constituţie, scrie Reuters, potrivit News.ro.
Unul dintre ele prevede că cetăţenii maghiari care deţin şi cetăţenia unei alte ţări pot fi expulzaţi „dacă acţiunile lor reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii naţionale, ordinii publice, integrităţii teritoriale sau securităţii Ungariei”.
Un alt amendament propune ca statul să pună accent pe protecţia dezvoltării fizice, mintale şi morale a copiilor mai presus de toate celelalte drepturi. Astfel, noua lege ar putea deschide calea pentru interzicerea Marşului anual al mândriei pe care îl ţin comunităţile LGBTQ+, deoarece evenimentul ar putea fi considerat dăunător pentru copii, iar protejarea dezvoltării acestora ar prevala asupra dreptului la întrunire.
Modificările vor înscrie, de asemenea, în Constituţie faptul că Ungaria va recunoaşte doar două sexe, masculin şi feminin, o idee susţinută şi de Trump.
Modificările propuse vor consacra, de asemenea, în Constituţie dreptul la plăţi în numerar, îmbrăţişând o idee susţinută de extrema dreaptă maghiară din cauza lipsei de încredere în bănci, se arată în proiectul de lege de pe site-ul parlamentului.
Orban, aflat la putere din 2010, se va confrunta cu alegeri în 2026, în condiţiile în care economia abia iese dintr-o criză a inflaţiei şi în care un nou partid de opoziţie în plină ascensiune reprezintă cea mai puternică provocare de până acum la adresa puterii sale.