• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-10-25 10:08:37
  • Sursa:
„Viitoarele pandemii vor aparea mai des si vor ucide mai multi oameni decat COVID-19”. Mesajul expertilor reuniti la COP16  Imagine

Epidemiile de COVID-19 şi Ebola au ilustrat riscurile la care umanitatea se supune atunci când interferează cu fauna sălbatică, spun experții reuniți în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru biodiversitate (COP16) de la Cali, în Columbia. ONG-urile şi oamenii de știință speră la stabilirea unui plan de acţiune global ambiţios, însă guvernele sunt cele care trebuie să acţioneze, scrie Agerpres.

„Defrişările, agricultura intensivă, comerţul şi exploatarea animalelor sălbatice reprezintă factorii primari în pierderea biodiversităţii şi dezvoltarea zoonozelor”, boli transmise de la animale la om, după cum a explicat pentru AFP Adeline Lerambert de la ONG-ul britanic Born Free, prezentă la Cali.

„Cu cât oamenii şi animalele lor pătrund mai mult în zone neatinse anterior, cu o mare biodiversitate, cu atât este mai probabil ca ei să întâlnească noi tulpini de virusuri (în special virusuri ARN, ca în cazul COVID-19) care suferă o mutaţie constantă”, a detaliat la rândul său Colman O'Criodain, responsabil pentru faună şi floră în cadrul organizaţiei de mediu WWF.

Creşterea intensivă a animalelor, sinonimă cu o utilizare semnificativă a îngrăşămintelor, pesticidelor şi antimicrobienilor - pentru a ucide sau a încetini răspândirea microorganismelor - „prezintă un risc crescut de răspândire a virusurilor”, a adăugat el.

Colman O'Criodain a menţionat, de asemenea, un al treilea fenomen, „comerţul cu specii sălbatice, prin care sunt introduse animale vii sau carnea acestora în zonele urbane”. Exemple: piaţa din oraşul chinez Wuhan unde, conform ipotezei favorizate de oamenii de ştiinţă, a apărut COVID-19, sau tonele de „carne de tufiş” - provenită de la vieţuitoare care trăiesc în jungle, savane sau zone umede - care traversează ilegal continentele în calele avioanelor.

„Viitoarele pandemii vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor provoca mai multe daune economiei globale şi vor ucide mai mulţi oameni decât COVID-19, cu excepţia cazului în care abordarea globală a combaterii bolilor infecţioase va fi modificată”, a avertizat Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES), echivalentul pentru biodiversitate al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC).

Pentru a răspunde, un „plan de acţiune” privind legătura dintre biodiversitate şi sănătate trebuie adoptat de către cele 196 de ţări membre - cu excepţia Statelor Unite - ale Convenţiei asupra diversităţii biologice (CBD) reunite până la 1 noiembrie la Cali în cadrul COP16.

„Trebuie să învăţăm de la COVID”, a subliniat Sue Lieberman, vicepreşedinta ONG-ului american Wildlife Conservation Society (WCS), criticând exemplul pieţei Wuhan.

„Când animalele sunt stresate, într-o cuşcă (unde stau) unele peste altele, eliberează fluide corporale care conţin virusuri”, a explicat ea. „Trebuie să ne schimbăm relaţia cu natura dacă vrem să prevenim mai multe pandemii. Totul este legat. Totul este interconectat”, a subliniat ea.

Activitatea negociatorilor, care discută, linie cu linie, planul global de acţiune, la Cali, se bazează pe conceptul „One Health” (o singură sănătate).

Este „o abordare holistică, ce indică faptul că sănătatea oamenilor, cea a vieţuitoarelor sălbatice şi cea a ecosistemelor sunt indisolubil legate”, a declarat O'Criodain.

„Textul este aproape gata de adoptare”, reprezentând „un pas pozitiv pentru COP”, a indicat organizaţia WWF, mulţumită să vadă că planul subliniază în mod explicit riscul apariţiei zoonozelor cauzate de distrugerea habitatelor sau de diseminarea de către omenire a speciilor exotice invazive.

O'Criodain şi-a exprimat însă temerile legate de „limbajul diluat” cu privire la responsabilităţile „agriculturii intensive sau a utilizării antimicrobienilor”.

Planul va avea autoritatea morală a unui text aprobat prin consens de 196 de ţări, însă nu va avea caracter obligatoriu. „Un plan de acţiune voluntar nu are consecinţe dacă un guvern doreşte să-l ignore”, a subliniat Sue Lieberman, membră a grupului de lucru.

„Există noi zoonoze tot timpul, cum ar fi boala Marburg (din care au fost înregistrate cazuri în Rwanda). Dacă nu se face nimic, dacă nimic nu se schimbă, va exista încă o pandemie. Întrebarea nu este 'dacă' va mai fi alta, ci 'când'”, a avertizat ea.

Pe 18 noiembrie, la câteva ore după ce două cabluri de comunicaţii au fost tăiate în Marea Baltică, 30 de vase NATO şi 4.000 de militari au început, tot în Marea Baltică, unul din cele mai mari exerciţii navale din Europa, notează marţi Reuters.Exerciţiile „Freezing Winds”, care au durat 12 zile, s-au înscris în eforturile de sporire a protecţiei infrastructurii alianţei transatlantice într-o regiune unde se desfăşoară 15% din traficul maritim global şi care este considerată tot mai vulnerabilă la atacuri.Opt state NATO şi Rusia sunt riverane Mării Baltice. Începând din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, au existat cel puţin trei incidente de posibil sabotaj asupra cablurilor de telecomunicaţii şi conductelor de gaz submarine în această regiune.„NATO îşi intensifică patrulele, aliaţii investesc în tehnologii inovatoare care pot ajuta la securizarea mai bună a acestor active'', a afirmat Arlo Abrahamson, purtător de cuvânt al Comandamentului maritim aliat al NATO.În a treia zi a exerciţiilor, comandantul naval german Beata Kroll a încercat să lanseze o dronă submarină de pe vasul Weilheim pentru a verifica fundul mării în urma unei furtuni.După o întârziere de 30 de minute a lansării sale, drona a îngheţat şi nu a mai putut funcţiona.Surse din domeniul securităţii afirmă că nava chineză Yi Peng 3, care plecase din portul rus Ust-Luga în 15 noiembrie, este vinovată pentru secţionarea a două cabluri submarine în apele teritoriale suedeze în 17-18 noiembrie, în timpul operaţiunii de ancorare.Luni, nava staţiona în apele economice daneze, fiind monitorizată de nave ale NATO, în timp ce Suedia i-a cerut navei chineze să revină în apele sale teritoriale pentru a fi anchetată. Unii politicieni au acuzat-o de sabotaj, dar nicio autoritate nu a prezentat probe că ar fi fost vorba despre un act deliberat.China a afirmat că este gata să ajute la investigaţie, în timp ce aliatul său rus a negat orice implicare în vreun incident asupra infrastructurii din Marea Baltică.Cazul este similar cu un incident produs anul trecut când nava chineză New Polar Bear a avariat două cabluri ce legau Estonia de Finlanda şi Suedia, precum şi un gazoduct între Estonia şi Finlanda. Şi atunci Beijingul a promis să ajute la investigaţie, dar nava nu a fost oprită şi, după un an de la incident, anchetatorii finlandezi şi estoni încă nu şi-au prezentat concluziile.Avarierea cablurilor submarine nu este ceva nou. La nivel global, în jur de 150 de cabluri sunt avariate în fiecare an, potrivit Comitetului pentru protecţia cablurilor internaţionale, ce are sediul în Regatul Unit. Cablurile de telecomunicaţii, cablurile electrice şi gazoductele în apele de mică adâncime ale Mării Baltice sunt în special vulnerabile ca urmare a traficului maritim foarte intens, potrivit firmei americane de telecomunicaţii TeleGeography.Dacă vreunul din incidentele recente se dovedeşte a fi fost un act de sabotaj comis de o altă ţară, aceasta ar marca revenirea la un tip de război nemaivăzut în ultimele decenii. 

Economie 2024-12-03 11:18:30

Viceprimarul comunei clujene Suatu, Nagy Ştefan, a fost dat dispărut de vineri dimineaţă, fiind căutat de familie şi de poliţişti. După două zile de căutări, bărbatul a fost găsit spânzurat într-o livadă.

Economie 2023-01-15 12:34:12

Coreea de Nord ar putea lansa o rachetă balistică intercontinentală sau să întreprindă alte acțiuni militare pentru a protesta față de un summit între Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia, a declarat joi un deputat sud-coreean, citând agenția de informații a țării, potrivit Reuters.

Economie 2023-08-17 16:04:27

Preşedintele american Donald Trump a anunţat pe rețeaua sa Truth Social că va semna luni, la ora 13:00 GMT, un ordin executiv care va duce, în opinia sa, la reducerea preţurilor medicamentelor eliberate pe bază de reţetă în SUA cu 30% până la 80%, relatează AFP, preluată de News.ro.

Economie 2025-05-12 07:45:40

Scintigrafia este o metodă imagistică deosebit de utilă pentru identificarea metastazelor osoase. Spre deosebire de cele clasice, metodele moderne de scintigrafie osoasă au avantaje importante, despre care aflăm mai mult de la Dr. Ruxandra Vlădescu, medic primar radiologie-imagistică medicală și medicină nucleară.

Economie 2024-11-26 11:20:56

Ministrul Aprării, Angel Tîlvăr, a recunoscut miercuri că bucăţi dintr-o dronă au fost găsite pe teritoriul României. Resturile sunt acum analizate de autorități pentru a verifica dacă este vorba de o dronă rusească. Cu o zi în urmă, oficialii de la București negau că vreo dronă trimisă de ruși împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ar fi căzut pe teritoriul României.

Economie 2023-09-06 16:34:11

Atacatorii de la Moscova ar fi folosit "arme automate" și au incendiat cu un "lichid inflamabil" sala de concerte de la periferia Moscovei, a transmis sâmbătă Comitetul de Anchetă din Rusia. Serviciile de securitate au spus că suspecţii aveau "contacte" în Ucraina şi intenţionau să fugă în această ţară.

Economie 2024-03-23 11:32:33

Rămăşiţele lui Eliakim Libman, un israelian pe care autorităţile îl considerau ostatic în Fâşia Gaza, au fost descoperite în Israel, au anunţat vineri armata şi familia acestuia, relatează AFP, citată de News.ro.

Economie 2024-05-04 19:13:38