Epidemiile de COVID-19 şi Ebola au ilustrat riscurile la care umanitatea se supune atunci când interferează cu fauna sălbatică, spun experții reuniți în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru biodiversitate (COP16) de la Cali, în Columbia. ONG-urile şi oamenii de știință speră la stabilirea unui plan de acţiune global ambiţios, însă guvernele sunt cele care trebuie să acţioneze, scrie Agerpres.
„Defrişările, agricultura intensivă, comerţul şi exploatarea animalelor sălbatice reprezintă factorii primari în pierderea biodiversităţii şi dezvoltarea zoonozelor”, boli transmise de la animale la om, după cum a explicat pentru AFP Adeline Lerambert de la ONG-ul britanic Born Free, prezentă la Cali.
„Cu cât oamenii şi animalele lor pătrund mai mult în zone neatinse anterior, cu o mare biodiversitate, cu atât este mai probabil ca ei să întâlnească noi tulpini de virusuri (în special virusuri ARN, ca în cazul COVID-19) care suferă o mutaţie constantă”, a detaliat la rândul său Colman O'Criodain, responsabil pentru faună şi floră în cadrul organizaţiei de mediu WWF.
Creşterea intensivă a animalelor, sinonimă cu o utilizare semnificativă a îngrăşămintelor, pesticidelor şi antimicrobienilor - pentru a ucide sau a încetini răspândirea microorganismelor - „prezintă un risc crescut de răspândire a virusurilor”, a adăugat el.
Colman O'Criodain a menţionat, de asemenea, un al treilea fenomen, „comerţul cu specii sălbatice, prin care sunt introduse animale vii sau carnea acestora în zonele urbane”. Exemple: piaţa din oraşul chinez Wuhan unde, conform ipotezei favorizate de oamenii de ştiinţă, a apărut COVID-19, sau tonele de „carne de tufiş” - provenită de la vieţuitoare care trăiesc în jungle, savane sau zone umede - care traversează ilegal continentele în calele avioanelor.
„Viitoarele pandemii vor apărea mai des, se vor răspândi mai rapid, vor provoca mai multe daune economiei globale şi vor ucide mai mulţi oameni decât COVID-19, cu excepţia cazului în care abordarea globală a combaterii bolilor infecţioase va fi modificată”, a avertizat Platforma Interguvernamentală privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES), echivalentul pentru biodiversitate al Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC).
Pentru a răspunde, un „plan de acţiune” privind legătura dintre biodiversitate şi sănătate trebuie adoptat de către cele 196 de ţări membre - cu excepţia Statelor Unite - ale Convenţiei asupra diversităţii biologice (CBD) reunite până la 1 noiembrie la Cali în cadrul COP16.
„Trebuie să învăţăm de la COVID”, a subliniat Sue Lieberman, vicepreşedinta ONG-ului american Wildlife Conservation Society (WCS), criticând exemplul pieţei Wuhan.
„Când animalele sunt stresate, într-o cuşcă (unde stau) unele peste altele, eliberează fluide corporale care conţin virusuri”, a explicat ea. „Trebuie să ne schimbăm relaţia cu natura dacă vrem să prevenim mai multe pandemii. Totul este legat. Totul este interconectat”, a subliniat ea.
Activitatea negociatorilor, care discută, linie cu linie, planul global de acţiune, la Cali, se bazează pe conceptul „One Health” (o singură sănătate).
Este „o abordare holistică, ce indică faptul că sănătatea oamenilor, cea a vieţuitoarelor sălbatice şi cea a ecosistemelor sunt indisolubil legate”, a declarat O'Criodain.
„Textul este aproape gata de adoptare”, reprezentând „un pas pozitiv pentru COP”, a indicat organizaţia WWF, mulţumită să vadă că planul subliniază în mod explicit riscul apariţiei zoonozelor cauzate de distrugerea habitatelor sau de diseminarea de către omenire a speciilor exotice invazive.
O'Criodain şi-a exprimat însă temerile legate de „limbajul diluat” cu privire la responsabilităţile „agriculturii intensive sau a utilizării antimicrobienilor”.
Planul va avea autoritatea morală a unui text aprobat prin consens de 196 de ţări, însă nu va avea caracter obligatoriu. „Un plan de acţiune voluntar nu are consecinţe dacă un guvern doreşte să-l ignore”, a subliniat Sue Lieberman, membră a grupului de lucru.
„Există noi zoonoze tot timpul, cum ar fi boala Marburg (din care au fost înregistrate cazuri în Rwanda). Dacă nu se face nimic, dacă nimic nu se schimbă, va exista încă o pandemie. Întrebarea nu este 'dacă' va mai fi alta, ci 'când'”, a avertizat ea.