Austria continuă să importe din Rusia gaz „la capacitate maximă”, în condițiile în care majoritatea țărilor europene au făcut eforturi pentru a-și reduce dependența de resursele energetice ale Moscovei. Importurile de gaz austriece reprezintă o sursă importantă de venit pentru regimul de la Kremlin, informează Euronews. Dependența Vienei față de gazele rusești este direct legată de modul în care Federația Rusă continuă să exercite o influență semnificativă asupra sistemului politic și economic austriac.

Practic, Austria a cheltuit până în acest moment mai mulți bani pe gazele provenite din Rusia decât pe ajutorul acordat Ucrainei, țară invadată, pe 24 februarie 2022, de armata regimului lui Vladimir Putin.

Astfel, în luna ianuarie 2023, Austria și-a majorat importurile de gaze cu 80% și a ajuns la nivelurile de import de dinainte de invazie.

Înainte de instituirea, de către UE și țările occidentale, a embargoului economic asupra Rusiei, ca urmare a războiului declanșat în Ucraina, Moscova avea venituri de 600 de milioane de euro pe zi de pe urma exportului de gaze către țările europene.

Atitudinea mai degrabă „prietenoasă” a Austriei față de regimul actual de la Kremlin poate fi explicată apelând la istoria contemporană: în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, Austria a fost „absorbită” efectiv de Germania nazistă în urma așa-numitului „Anschluss”. După înfrângerea naziștilor, SUA, Marea Britanie, Franța și fosta Uniune Sovietică au împărțit Austria „în zone de ocupație”, similare modului în care a fost, de pildă, împărțit Berlinul.

În 1955, URSS, SUA, UK, Franța și Austria au semnat un Tratat de independență a Austriei, prin care statul austriac a fost, practic, reînființat de facto, ca stat suveran.

După semnarea acestui tratat, trupele Aliate au părăsit teritoriul austriac. Totodată, Austria nu a aderat la NATO, după retragerea armatei sovietice, decizie rămasă în vigoare până astăzi. În schimb, Austria a intrat în UE.

Această „neutralitate politică” și, mai ales, militară a dus, în timp, la o apropiere a Austriei față de Rusia, mult mai vizibilă față de alte state europene, mai ales după Războiul Rece.

În anul 2018, de pildă, Vladimir Putin s-a aflat personal la Viena pentru semnarea unor contracte între compania rusă Gazprom și OMV, pentru livrarea de gaze pentru Austria. Din partea guvernului vienez a semnat fostul cancelar de la acea vreme, Sebastian Kurz.

În același an, ministra austriacă de Externe a fost aspru criticată și făcută „marionetă” pentru „reverența” făcută la adresa lui Putin, după ce liderul de la Kremlin a făcut o vizită-surpriză chiar la nunta Karinei Kneissl, șefa diplomației vieneze.

Între timp, Kurz este implicat într-un scandal de corupție și este anchetat de procurorii austrieci.

În prezent, autoritatea austriacă pentru energie a justificat creșterea importurilor de gaze din Rusia, ca urmare a reducerii importurilor din Germania și Italia.

Gazprom a tăiat livrarea de gaze către Europa în vara lui 2023. Cu toate acestea 100% din cantitatea comandată de Austria a fost livrată, conform Euronews..

Austria s-a angajat astfel să importe gaze rusești până în 2040 și și-a dublat deja volumul de gaze importate.

Actualul cancelar austriac, Jarl Nehammer, a refuzat să sancționeze compania OMV pentru că importă gaze rusești:

„Dacă ruși continuă să livreze, nu pot interzice OMV să-și îndeplinească sarcinile contractuale”

De la invazia Ucrainei de către Rusia și până în prezent, Austria a importat gaze rusești în valoare de 7 miliarde de euro. Ajutorul economic acordat Ucrainei de către Viena se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro. 

În același timp, cancelarul austriac Karl Nehammer pare de neclintit în decizia privind aderarea României la spațiul Schengen. Nehammer a declarat că nu este momentul potrivit pentru extinderea zonei de liberă circulație, întrucât și acum „extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecţia frontierelor externe funcţionează”.

În ceea ce privește opoziția Austriei față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, una dintre teoriile care circulă în culisele politice este legată de influența uriașă pe care o are Rusia asupra sistemului politic și economic din Austria, o țară care nu este în NATO, ceea ce ar explica și faptul că establishmentul american nu a reușit să penetreze elitele austriece și să ofere anticorpi la hegemonia Kremlinului.

De ce ar vrea Rusia ca România și Bulgaria să nu fie primite în Schengen? Pentru că acest lucru va genera în cele două țări un uriaș val de frustrare publică și pentru că va crea sentimentul că Uniunea Europeană îi respinge, după cei 11 ani de așteptare. Încurajarea curentelor eurosceptice și a populismului anti occidental a fost în permanență una dintre cele mai puternice arme ale războiului hibrid cu care Rusia a reușit să controleze politica din multe țări europene.

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a fost de altfel primul lider occidental care s-a întâlnit cu dictatorul rus Vladimir Putin, după declanșarea invaziei din Ucraina.

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe Nehammer în aprilie 2022. Întâlnirea Putin-Nehammer a durat 75 de minute și a avut loc la Novo-Ogariovo, reşedinţa prezidenţială de lângă Moscova, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Cancelarul austriac a spus cu acest prilej că „nu a fost o vizită prietenească” iar discuția cu Vladimir Putin a fost „foarte directă, deschisă și dură”.