Un mic sat din Teleorman a fost luat în vizor de oficiali din Africa. Joi, sătenii s-au trezit cu un musafir cel puțin inedit: ambasadorul Nigeriei în România. S-a dat imediat sfoară în țară că un străin le va vizita obiectivele din comună: adică școala, grădinița, dar mai ales grădinile. Ce caută un om venit de pe alt continent într-un mic sat românesc, prea puțin cunoscut? Agricultura.

Saelele, o comună cu o mână de oameni din Teleorman, unde, cum spune o vorba din bătrâni, nici iarba nu crește, a înflorit pentru o zi. Prea cunoscută nu e. În comuna al cărei nume înseamnă adăpost pentru vite, a copilărit Liviu Dragnea. Cam aici se termină notorietatea locului. Și totuși, de la 7.500 de kilometri distanță, un străin a venit să vadă cum crește roșia de Saelele. Și nu unul oarecare, chiar un ambasador. Doar că pe ulițe, vestea vizitei unui om de stat din Nigeria s-a răspândit după modelul: am auzit de la vecinul care a auzit de la alt vecin.

-Am auzit că vine nu știu cine... norvegieni, dar nu cred. Nigerieni... n-am înțeles. Nigerienii, nigerienii. Las' să vină, să vină. Ne bucurăm.

-Cine vine, mamaie?-Ambasadoarea Nigeriei.-Și ce înseamnă, cântăreț, ceva?

Vestea unei vizite cum n-a mai văzut comuna a ajuns și-n târg. Vin străinii, dar care străini?

-Niște străini. Egipteni sau nu știu cine vine...-Ambasadoarea Nigeriei.-Nigeriei?-Nigeriei? Se face o școală foarte mare profesională. Să îi învețe meserie la noi.-Are ce să vadă. Cantine la copii, are, are.

-Poate vine Dragnea.-Se poate... eu știu, e posibil.-Vine ambasadoarea Nigeriei.-Ooo, da, e bine.-Pe aia nu o cunoașteam.-Aici e un lucru bun. Se merită, are ce să vadă.

Și în buna tradiție românească, în primul rând trebuie să se vadă că s-a muncit. Și unde dacă nu mai întâi la primărie. Angajații s-au trezit cu noaptea-n cap să măture curtea, să spele geamurile și să taie iarba. Totul trebuia să fie fără pată. Măcăr pe afară.

Cu jumătate de oră înainte de venirea oficialului, copiii au fost aliniați pentru primirea musafirului. Care musafir a fost întâmpinat cu tot tacâmul adunărilor autohtone: pâine, sare și un pic de... fanfară!

Și pentru că pe musafirii de vază îi inviți și-n casă, ambasadoarea din Nigeria a avut parte și de primirea oficială de la primărie.

-Pentru mine este o onoare și o bucurie că suntem împreună astăzi în comuna Saelele.

-Vreau să spun că a fost cea mai spectaculoasă și frumoasă primire de către acei copii adorabili de afară.

Aflate la mii de kilometri distanță și cu tradiții complet diferite, Saelele și Nigeria s-au unit prin vechea horă românească.

Iar primarul n-a vrut să lase musafii să plece fără să vadă și cum se face agricultura la el în comună. Așa că a dus-o pe invitata de onoare acasă la tanti Nuța.

Se laudă Nigeria cu fructele tropicale și boabele de cacao aromate, dar nici roșiile de Saelele nu trec neobservate.

La final, oficialii africani au mai aflat o tradiție românească: de la țară nu pleci cu mâna goală. Așa că au primit coșuri pline cu roșii, castraveți și vinete.

Și s-au legat pentru totdeauna de Saelele. Cel puțin așa spune primarul, mulțumit până la cer că ambasadoarea Nigeriei a plantat și-un pom în Saelele din Teleorman.