• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2022-12-07 07:38:12
  • Sursa:
Vicepresedinta Argentinei a fost condamnata la sase ani de inchisoare pentru frauda si anunta ca "nu va mai candida la nimic" in 2023 Imagine

Vicepreşedinta Argentinei, Cristina Kirchner, a fost condamnată la şase ani de închisoare, de care o protejează, însă, imunitatea parlamentară. Decizia a fost luată într-un proces pentru fraudă şi corupţie în timpul preşedinţiei sale, verdict pe care l-a imputat unei "mafii judiciare". Imediat, fosta şefă a statului a afirmat că "nu va mai candida la nimic, nici senatoare, nici vicepreşedintă, nici preşedintă" la alegerile generale din 2023, părând că renunţă la o viitoare imunitate.

Chiar dacă mai multe niveluri de apeluri ar trebui să facă pedeapsa efectivă abia peste ani de zile.

Cristina Kirchner, 69 de ani, a fost găsită vinovată de "administrare frauduloasă" în detrimentul statului în acest proces privind atribuirea de contracte publice în fieful său politic din Santa Cruz (sud), în timpul celor două mandate prezidenţiale (2007-2015). Împotriva ei s-a cerut 12 ani de închisoare şi ineligibilitate.

Fosta preşedintă (centru-stânga), care la şapte ani de la plecarea ei de la preşedinţie rămâne o figură de frunte şi în acelaşi timp dezbinătoare în politica argentiniană, a negat întotdeauna orice escrocherie. Avocaţii săi au cerut să fie declarată nevinovată.

Ea a denunţat, pe toată durata procedurii demarate în 2019, un proces "politic", condus de judecători, în opinia sa, manipulaţi de opoziţia de dreapta, în special de tabăra succesorului ei la preşedinţie (2015-2019), liberalul Mauricio Macri.

Funcţia sa de preşedintă a Senatului, sinonimă cu imunitatea parlamentară, a salvat-o de închisoare. Imunitate la care a părut să renunţe în viitor, anunţând că nu va solicita niciun mandat în 2023, ci că va "pleca acasă". "Să mă bage la închisoare!", a declarat ea, sfidătoare.

Cu toate acestea, o pedeapsă - închisoare sau ineligibilitate - ar fi efectivă doar după multe apeluri, inclusiv unul eventual la Curtea Supremă, ceea ce, a prezis săptămâna aceasta politologul Rosendo Fraga pentru AFP, ar putea dura şase-şapte ani, chiar mai mult, scrie Agerpres.

În august, rechizitoriul a declanşat uriaşe manifestaţii de sprijin pentru Cristina Kirchner, în mai multe oraşe din Argentina, şi mai multe seri sub ferestrele casei ei din Buenos Aires, ducând la ciocniri cu poliţia.

Din anturajul vicepreşedintei nu emanase, însă, nicio directivă puternică în acest sens. Câteva sute de partizani - sindicalişti, activişti peronişti - s-au adunat calm după-amiaza în vecinătatea tribunalului. Seara, o adunare şi mai modestă s-a format paşnic în jurul Parlamentului.

Ipoteza unor mobilizări puternice a stârnit temeri privind un puseu ca în august. Numeroase altercaţii au făcut ca tensiunile să creeze indirect contextul atentatului împotriva Cristinei Kirchner, pe 1 septembrie. Atacatorul - a cărui împuşcătură nu a pornit - s-a strecurat într-un grup dezordonat de suporteri în faţa casei ei.

Opt dintre cei 12 coinculpaţi în proces, printre care un antreprenor din construcţii, foşti lideri ai companiei de construcţii de drumuri Vialidad, au fost condamnaţi la pedepse de la trei ani şi jumătate la şase ani de închisoare. Patru au fost eliberaţi sau au beneficiat de prescripţie.

"Sentinţa era scrisă. Ideea a fost să mă condamne", a reacţionat Cristina Kirchner la verdict într-un mesaj video din biroul ei din Senat. Ea a denunţat "un stat paralel", o "mafie judiciară".

"Astăzi, în Argentina, o persoană nevinovată a fost condamnată (...) când politica intră în tribunale, justiţia iese pe fereastră", a scris pe Twitter preşedintele argentinian, Alberto Fernandez.

Şeful statului mexican, Andrés Manuel Lopez Obrador (stânga), şi-a exprimat şi el solidaritatea cu Cristina Kirchner, victimă, în opinia sa, "a unei răzbunări politice şi a unei josnicii antidemocratice a conservatorismului".

Luni, ea şi-a comparat soarta cu Luiz Inacio Lula da Silva, reales preşedinte al Braziliei, închis în 2018-2019 pentru corupţie, condamnările fiind în cele din urmă anulate.

Din punct de vedere tehnic, ar fi fost posibil, până la anunţul său de marţi de a nu candida pentru nimic în 2023. Dar viitorul său politic naţional era ipotecat încă din perioada mandatelor prezidenţiale. Iar tabăra sa peronistă este conştientă de respingerea pe care o suscită în prezent, dincolo de un nucleu dur de suporteri de 20-25%.

Recent, ea a dat unele semnale care sugerează că nu se mai proiectează ca un mandatar, mai degrabă ca un "super-influencer". Ca în 2019, când l-a desemnat pe Alberto Fernandez. "Politica nu înseamnă doar ocuparea unei funcţii (...), a fi preşedinte, vicepreşedinte, senator sau deputat. Este puterea de a transmite idei", a spus Cristina Kirchner luni. 

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat vineri, la Conferinţa de securitate de la Munchen, că nu livrările de arme către Ucraina sunt cele care prelungesc războiul, ci dimpotrivă, acestea l-ar putea determina pe preşedintele rus Vladimir Putin să realizeze că nu-şi va putea atinge „obiectivul imperialist”. El cere acum țărilor occidentale să livreze tancuri Ucrainei și spune „să ne pregătim pentru un război lung”.

Economie 2023-02-17 18:17:24

Dumitru Buzatu a fost arestat de propria vecină. Procuroarea Cristina Chiriac provine dintr-o localitate unde baronul de Vaslui deține mai multe imobile și câteva hectare de teren, scrie presa locală.

Economie 2023-09-28 17:43:58

Rusia continuă să importe aeronave fabricate în străinătate, încălcând sancțiunile SUA și UE. Cel puțin 28 de aeronave au intrat în Rusia din străinătate, inclusiv atât avioane mici, cât și nave mari de pasageri, de la începutul anului 2024.

Economie 2024-12-26 18:20:49

Aproximativ 90% din veniturile generate de activele ruseşti îngheţate ar trebui să fie cheltuite pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina, a afirmat luni cancelarul german Olaf Scholz, susţinând astfel o propunere a Uniunii Europene, transmite Reuters.

Economie 2024-05-07 09:36:50

Construcţia podului rutier peste Prut, care va uni localităţile Golăieşti (România) şi Zagarancea (Republica Moldova), va începe pe 26 aprilie, în sâmbăta Paştelui Blajinilor, ceremonia de lansare a lucrărilor urmând să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului, a anunţat luni într-o emisiune la Radio Moldova ministrul moldovean al infrastructurii şi dezvoltării regionale,Vladimir Bolea, potrivit Agerpres.

Economie 2025-04-07 22:58:23

Parlamentul European a aprobat, miercuri, aproape 455 de milioane de euro sub formă de ajutor din Fondul de Solidaritate al UE ca răspuns la recentele dezastre naturale din România, Italia şi Turcia. Din această sumă 33,9 milioane euro sunt destinaţi României pentru daune cauzate de seceta severă din 2022, scrie News.ro

Economie 2023-10-04 20:06:22

Implicaţi pe tot parcursul campaniei pentru alegerile legislative în blocarea extremei drepte, jucătorii din echipa naţională a Franţei au reacţionat duminică seara la rezultate. Fundaşul Jules Koundé şi-a exprimat „uşurarea” după victoria Noului Front Popular (NFP, stânga).

Economie 2024-07-08 09:52:38

Un gel hemostatic pe bază de plante a fost dezvoltat pentru a controla rapid sângerarea, oferind tehnicienilor medicali de urgenţă şi medicilor un instrument pentru a preveni decesul din cauza hemoragiilor. Produsul vine într-o seringă preumplută, nu necesită pregătire şi este uşor de aplicat.

Economie 2024-08-25 21:00:58