• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2022-12-07 07:38:12
  • Sursa:
Vicepresedinta Argentinei a fost condamnata la sase ani de inchisoare pentru frauda si anunta ca "nu va mai candida la nimic" in 2023 Imagine

Vicepreşedinta Argentinei, Cristina Kirchner, a fost condamnată la şase ani de închisoare, de care o protejează, însă, imunitatea parlamentară. Decizia a fost luată într-un proces pentru fraudă şi corupţie în timpul preşedinţiei sale, verdict pe care l-a imputat unei "mafii judiciare". Imediat, fosta şefă a statului a afirmat că "nu va mai candida la nimic, nici senatoare, nici vicepreşedintă, nici preşedintă" la alegerile generale din 2023, părând că renunţă la o viitoare imunitate.

Chiar dacă mai multe niveluri de apeluri ar trebui să facă pedeapsa efectivă abia peste ani de zile.

Cristina Kirchner, 69 de ani, a fost găsită vinovată de "administrare frauduloasă" în detrimentul statului în acest proces privind atribuirea de contracte publice în fieful său politic din Santa Cruz (sud), în timpul celor două mandate prezidenţiale (2007-2015). Împotriva ei s-a cerut 12 ani de închisoare şi ineligibilitate.

Fosta preşedintă (centru-stânga), care la şapte ani de la plecarea ei de la preşedinţie rămâne o figură de frunte şi în acelaşi timp dezbinătoare în politica argentiniană, a negat întotdeauna orice escrocherie. Avocaţii săi au cerut să fie declarată nevinovată.

Ea a denunţat, pe toată durata procedurii demarate în 2019, un proces "politic", condus de judecători, în opinia sa, manipulaţi de opoziţia de dreapta, în special de tabăra succesorului ei la preşedinţie (2015-2019), liberalul Mauricio Macri.

Funcţia sa de preşedintă a Senatului, sinonimă cu imunitatea parlamentară, a salvat-o de închisoare. Imunitate la care a părut să renunţe în viitor, anunţând că nu va solicita niciun mandat în 2023, ci că va "pleca acasă". "Să mă bage la închisoare!", a declarat ea, sfidătoare.

Cu toate acestea, o pedeapsă - închisoare sau ineligibilitate - ar fi efectivă doar după multe apeluri, inclusiv unul eventual la Curtea Supremă, ceea ce, a prezis săptămâna aceasta politologul Rosendo Fraga pentru AFP, ar putea dura şase-şapte ani, chiar mai mult, scrie Agerpres.

În august, rechizitoriul a declanşat uriaşe manifestaţii de sprijin pentru Cristina Kirchner, în mai multe oraşe din Argentina, şi mai multe seri sub ferestrele casei ei din Buenos Aires, ducând la ciocniri cu poliţia.

Din anturajul vicepreşedintei nu emanase, însă, nicio directivă puternică în acest sens. Câteva sute de partizani - sindicalişti, activişti peronişti - s-au adunat calm după-amiaza în vecinătatea tribunalului. Seara, o adunare şi mai modestă s-a format paşnic în jurul Parlamentului.

Ipoteza unor mobilizări puternice a stârnit temeri privind un puseu ca în august. Numeroase altercaţii au făcut ca tensiunile să creeze indirect contextul atentatului împotriva Cristinei Kirchner, pe 1 septembrie. Atacatorul - a cărui împuşcătură nu a pornit - s-a strecurat într-un grup dezordonat de suporteri în faţa casei ei.

Opt dintre cei 12 coinculpaţi în proces, printre care un antreprenor din construcţii, foşti lideri ai companiei de construcţii de drumuri Vialidad, au fost condamnaţi la pedepse de la trei ani şi jumătate la şase ani de închisoare. Patru au fost eliberaţi sau au beneficiat de prescripţie.

"Sentinţa era scrisă. Ideea a fost să mă condamne", a reacţionat Cristina Kirchner la verdict într-un mesaj video din biroul ei din Senat. Ea a denunţat "un stat paralel", o "mafie judiciară".

"Astăzi, în Argentina, o persoană nevinovată a fost condamnată (...) când politica intră în tribunale, justiţia iese pe fereastră", a scris pe Twitter preşedintele argentinian, Alberto Fernandez.

Şeful statului mexican, Andrés Manuel Lopez Obrador (stânga), şi-a exprimat şi el solidaritatea cu Cristina Kirchner, victimă, în opinia sa, "a unei răzbunări politice şi a unei josnicii antidemocratice a conservatorismului".

Luni, ea şi-a comparat soarta cu Luiz Inacio Lula da Silva, reales preşedinte al Braziliei, închis în 2018-2019 pentru corupţie, condamnările fiind în cele din urmă anulate.

Din punct de vedere tehnic, ar fi fost posibil, până la anunţul său de marţi de a nu candida pentru nimic în 2023. Dar viitorul său politic naţional era ipotecat încă din perioada mandatelor prezidenţiale. Iar tabăra sa peronistă este conştientă de respingerea pe care o suscită în prezent, dincolo de un nucleu dur de suporteri de 20-25%.

Recent, ea a dat unele semnale care sugerează că nu se mai proiectează ca un mandatar, mai degrabă ca un "super-influencer". Ca în 2019, când l-a desemnat pe Alberto Fernandez. "Politica nu înseamnă doar ocuparea unei funcţii (...), a fi preşedinte, vicepreşedinte, senator sau deputat. Este puterea de a transmite idei", a spus Cristina Kirchner luni. 

Calota de gheață din Groenlanda, a doua cea mai mare din lume, se fragmentază într-un ritm mai rapid ca niciodată ca răspuns la schimbările climatice, arată un nou studiu, citat de The Guardian.

Economie 2025-02-03 20:26:14

Președintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, a fugit și din Maldive, unde ajunsese în urmă cu o zi. El s-a îmbarcat la bordul unui avion al unei companii saudite, a declarat pentru CNN o sursă de securitate de rang înalt de securitate de la  Colombo. Între timp, în țara sa natală furia oamenilor crește din cauza refuzului lui a de a demisiona de a demisiona oficial, așa cum a promis săptămâna trecută.

Economie 2022-07-14 18:29:21

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a recomandat populaţiei să poarte mască de protecţie în spaţiile închise aglomerate şi în mijloacele de transport pentru a limita răspândirea epidemiei de COVID-19, însă consideră că o eventuală impunere a acestei măsuri nu va da rezultatele aşteptate.

Economie 2022-07-26 15:54:52

Informații șocante din dosarul doctorițelor de la Spitalul Pantelimon. Mărturii din ancheta penală arată că exista, în paralel cu medicii care micșorau dozele de noradrenalină, o rețea de asistenți care suplimenta medicamentele direct în perfuzie ca să-i salveze pe pacienți. Asistenții care au dat declarații la parchet povestesc despre cinismul medicilor arestați care, în unele cazuri, rămâneau lângă patul pacientului căruia îi reduseseră doza până se asigurau că acesta a intrat în stop cardiorespirator.

Economie 2024-08-14 16:34:55

Ministerul rus al Apărării a catalogat drept provocatoare afirmațiile presei și oficialilor din Polonia despre posibila prăbușire a unor rachete rusești în Polonia, declarând că nu au existat lovituri ale armatei ruse în apropierea graniței dintre Ucraina și Polonia, potrivit agenției TASS.  

Economie 2022-11-15 22:19:58

Finanțatorul echipei de fotbal Rapid București, milionarul Dan Șucu, s-a la sediul PNL, unde, la ieșire de la discuții, a negat că ar fi discutat despre candidatura la Primăria Capitalei.

Economie 2024-03-11 14:42:21

Hans-Georg Maassen era responsabil cu vânarea neonaziştilor din Germania. Acum este el însuși cercetat pentru extremism de dreapta de către agenția de informații pe care a condus-o până în 2018, relatează BBC.

Economie 2024-02-02 08:00:29

În ultimele două săptămâni, forțele Ucrainei au spus că au recucerit 6.000 de kilometri pătrați de teritoriu, eliberând comunități care au fost sub controlul rușilor timp de mai bine de șase luni. Profesorii din aceste zone au declarat pentru BBC că a existat o încercare sistematică de a elimina curriculum ucrainean și a-l înlocui cu agenda rusă.

Economie 2022-10-02 13:44:15