Comisia Europeană a greșit când a refuzat să facă publice mesajele text schimbate între Ursula von der Leyen și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, în plină pandemie de Covid-19, a decis un tribunal al UE, anunță POLITICO.

Comisia Europeană nu a justificat în mod satisfăcător și plauzibil refuzul său de a comunica SMS-urile transmise în plină perioadă Covid între președinta sa, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, a estimat miercuri, 14 mai, Tribunalul UE cu sediul în Luxemburg.

Jurnaliștii au solicitat accesul la mesajele secrete dintre președinta Comisiei și șeful companiei farmaceutice, pe care aceștia le-au schimbat înainte de încheierea unui acord de mai multe miliarde de euro între Pfizer și UE privind vaccinurile.

Tribunalul UE a afirmat că Comisia „nu a explicat în mod plauzibil de ce a considerat că mesajele text schimbate în contextul achiziționării vaccinurilor împotriva Covid-19 nu conțineau informații importante [...] a căror păstrare trebuie asigurată”.

Această instanță cu sediul în Luxemburg „admite recursul” introdus de o jurnalistă de la New York Times pentru a avea acces la aceste documente și anulează decizia de refuz a Comisiei, se precizează într-un comunicat. Lipsa de transparență a Bruxelles-ului în acest dosar fusese deja semnalată de mediatorul UE în 2022, amintește BFM TV.

Aceste SMS-uri i-au adus Ursulei von der Leyen mai multe plângeri, dintre care una penală în Belgia pentru „distrugerea de documente publice” și „corupție”, la care s-au alăturat Polonia și Ungaria. Această plângere a fost declarată inadmisibilă în ianuarie de Curtea de Apel din Liège, adaugă BFMTV.

Hotărârea va avea probabil repercusiuni enorme asupra transparenței și responsabilității în UE și reprezintă o lovitură puternică pentru reputația lui von der Leyen.

Decizia este „o lovitură decisivă pentru transparență”, a declarat europarlamentarul olandez Raquel García Hermida-van der Walle, care negociază modificarea unei legi privind accesul la documente în numele grupului liberal Renew Europe. „Oamenii vor și au dreptul să știe cum se iau deciziile, este esențial într-o democrație. Chiar dacă acest lucru s-a făcut printr-un mesaj text.”

Esența problemei este dacă mesajele text ar trebui clasificate ca documente și, prin urmare, eligibile pentru a fi publicate în numele transparenței. În timp ce activiștii și mulți observatori externi susțin că acestea ar trebui tratate la fel ca orice alt mijloc de comunicare oficială atunci când sunt legate de elaborarea politicilor, Comisia a afirmat că nu ar trebui să fie tratate astfel.

„Transparența a fost întotdeauna de o importanță capitală pentru Comisie și pentru președinta von der Leyen”, a afirmat Comisia într-o declarație după pronunțarea hotărârii. „Vom continua să respectăm cu strictețe cadrul juridic solid existent pentru a ne îndeplini obligațiile”. Comisia a afirmat că „va decide cu privire la următoarele măsuri”.

Existența textelor de tip SMS – pe care Comisia nu a confirmat-o inițial – a fost dezvăluită într-un interviu acordat de von der Leyen ziarului New York Times în 2021.

Însă Executivul UE a declarat instanței din Luxemburg, în cadrul unei audieri preliminare de anul trecut, că nu era suficient de important conținutul acestora pentru a fi clasificate ca documente – prin urmare, acestea nu au fost înregistrate și nu au fost puse la dispoziția jurnaliștilor.

În declarația sa, instanța a adăugat: „Comisia nu poate să se limiteze la a afirma că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să furnizeze explicații credibile care să permită publicului și Curții să înțeleagă de ce aceste documente nu pot fi găsite”.

Cazul a fost dificil din punct de vedere juridic pentru von der Leyen, deoarece ea nu numai că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare al blocului comunitar, dar și prezidează instituția însărcinată cu aplicarea legislației UE, care include principiile transparenței și responsabilității. Hotărârea Curții împotriva sa oferă muniție politică unei largi galerii de critici, scrie POLITICO.

Este, de asemenea, o mare jenă, având în vedere că au trecut doar câteva luni de când ea s-a angajat public să apere standardele de transparență, eficiență și probitate în al doilea mandat al său.

Cazul a fost inițiat de The New York Times și fostul său șef al biroului din Bruxelles, care a introdus o acțiune împotriva deciziei Comisiei de a nu divulga mesajele text în 2022.

Existența mesajelor a fost dezvăluită în interviul acordat New York Times în aprilie 2021, în care Bourla a descris schimburile de mesaje ca favorizând „o încredere profundă” și facilitând negocierea unui acord substanțial privind vaccinurile, scrie POLITICO.

Acest acord, finalizat în mai 2021, prevedea angajamentul UE de a achiziționa până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech împotriva Covid-19, cel mai mare acord semnat până în prezent de Bruxelles, mai precizează POLITICO.

La 15 noiembrie 2024, audierea pledoariilor a dat naștere la discuții aprinse între cele două părți la Luxemburg, arată BFMTV.

Bondine Kloostra, avocata New York Times, a acuzat Comisia că a „încălcat principiile bunei administrări și ale comunicării” prin neglijarea importanței acestor SMS-uri.

De cealaltă parte, Paolo Stancanelli, juristul însărcinat cu apărarea Comisiei, a susținut că mesajele text schimbate nu intrau în niciun caz în cadrul unei negocieri privind condițiile de achiziție a vaccinurilor. În plus, serviciile Comisiei, solicitate să găsească aceste schimburi de mesaje în 2022, s-au adresat cabinetului Ursulei von der Leyen, care s-a declarat „incapabil” să le găsească.

„Comisia Europeană nu a negat niciodată că au existat interacțiuni între Ursula von der Leyen și Albert Bourla. Lipsește legătura între aceste mesaje text și discuția privind acordurile referitoare la vaccinuri”, a insistat Paolo Stancanelli.

Cazul a stârnit controverse chiar în cadrul instituțiilor de la Bruxelles. Mediatoarea UE, la acea vreme irlandeza Emily O'Reilly, a solicitat la începutul anului 2022 cabinetului Ursulei von der Leyen să depună eforturi pentru a pune mâna pe SMS-uri, mai scrie BFMTV.

„Este clar că (acestea) intră în sfera de aplicare a legislației europene privind accesul publicului la documente” și „publicul poate avea acces la acestea dacă se referă la activitatea instituției”, a estimat ea, referindu-se la un dosar „problematic”.

În ianuarie 2022, prin intermediul unui purtător de cuvânt, Comisia a indicat că are în vedere actualizarea politicii sale privind accesul la documente, fără a da mai multe detalii.

În perioada pandemiei de Covid, UE a achiziționat sau rezervat majoritatea dozelor de vaccin de la duo-ul americano-german Pfizer/BioNTech, chiar dacă alți cinci producători au obținut autorizarea pentru vaccinurile lor de la autoritatea europeană de reglementare, reamintește BFMTV.