Pe drum nu se vede nici măcar o urmă de asfalt. Din când în când, prin brazdele de nămol se mai vad câteva pietricele. Aşa realizezi că pe aici a fost cândva o şosea.

După alte 50 de minute de mers pe jos, ajungem în vârful dealului, în sat. Acolo, doamna Elisabeta aşteaptă la poartă. Ne vede şi vine la noi. Dar se descurcă greu cu nămolul.

La fel ca ea, mai toţi bătrânii satului se simt izolaţi de lume din cauza drumului impracticabil.

Ar mai fi avut o variantă, prin pădure, spre Govora, însă traseul este identic, iar ca să se ducă până la magazin, la biserică sau la farmacie durează mai bine de 4 ore. N-au însă alta soluţie. Autorităţile locale nu pot să reabiliteze drumul acum pentru că maşinile cu materiale ar rămâne împotmolite.

Drumul comunal care duce până în sat a fost reabilitat din bugetul primăriei în 2013 atunci când a şi fost preluat de la Consiliul Judeţean. Acum, reprezentanţii Primăriei fac eforturi financiare mari să toarne măcar piatră pe el şi spun că va da in judecată firmele care l-au distrus.