Parlamentul European se reuneşte, la Strasbourg, în perioada 16-19 septembrie 2024, într-o nouă sesiune plenară, principalul subiect pe agendă fiind prezentarea, de către Ursula Von der Leyen, a noii echipe de comisari - 17 septembrie, potrivit AFP. Alte subiecte pe ordinea de zi sunt dialogul strategic despre viitorul agriculturii Uniunii Europene (dezbatere - 16 septembrie), sprijinul financiar şi militar continuu al UE către Ucraina (dezbatere şi vot - 17 septembrie), războiul din Gaza şi situaţia din Orientul Mijlociu (dezbatere - 17 septembrie), prezentarea programului şi priorităţilor preşedinţiei ungare a UE (dezbatere - 18 septembrie) etc, informează site-ul PE, https://www.europarl.europa.eu/

La solicitarea Comisiei Europene, discuţia privind structura viitorului executiv comunitar, prevăzută iniţial pentru 11 septembrie, va avea loc în 17 septembrie, la Strasbourg, conform anunţului purtătoarei de cuvânt adjuncte a Parlamentului European, Delphine Colard, făcut la 10 septembrie 2024 pe platforma X.În conformitate cu procedura de nominalizare a Comisiei (Tratatul UE, art. 17), Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen preşedintă a Comisiei Europene, pentru al doilea mandat, printr-un vot secret, la 18 iulie 2024. În context, preşedinta CE le-a cerut ţărilor membre să propună fiecare candidaţi până la data de 30 august 2024.Conform Regulamentului de procedură al PE, preşedintele PE, după consultarea preşedintelui ales al Comisiei, invită candidaţii propuşi de preşedintele ales al Comisiei şi de Consiliu pentru diferitele posturi de comisar să se prezinte la audieri în faţa diferitelor comisii sau organisme ale PE, în funcţie de domeniul lor de activitate (art. 129 din Regulamentul de procedură al PE 2024-2029). În cadrul audierilor, comisarilor le vor fi testate cunoştinţele, priorităţile în viitoarea legislatură, CV-urile, precum şi eventualele incompatibilităţi.Audierile de confirmare sunt organizate de comisiile de specialitate ale PE. O audiere de confirmare se poate desfăşura în mod excepţional într-un alt format, în cazul în care un comisar desemnat are responsabilităţi în primul rând orizontale, cu condiţia ca o astfel de audiere de confirmare să implice comisiile competente. Audierile de confirmare sunt publice.Comisarul desemnat este invitat de comisia sau de comisiile competente din PE să facă o declaraţie şi să răspundă la întrebări. Audierile de confirmare sunt organizate într-un mod care să le permită comisarilor desemnaţi să divulge Parlamentului toate informaţiile relevante. Audierile de confirmare sunt transmise audio/video în direct, publicul având acces gratuit la acestea. O înregistrare numerotată a audierilor de confirmare este pusă la dispoziţia publicului în termen de 24 de ore. (art. 130 din Regulamentul de procedură al PE).

Lista de comisari propuşi de către statele membre, conform politico.eu, şi https://www.euractiv.com/:

* Austria - ministrul actual de finanţe, Magnus Brunner;* Belgia - ministrul actual al afacerilor externe, Hadja Lahbib;* Bulgaria - actuală parlamentară în Parlamentului bulgar, Ekaterina Zaharieva;* Cehia - ministrul ceh al industriei şi comerţului, Jozef Sikela;* Cipru - fostul ministru al sănătăţii, Costas Kadis;* Croaţia - actual comisar european pentru democraţie şi demografie, Dubravka Suica;* Danemarca - ministru pentru cooperare şi politici climatice globale, Dan Jorgensen;* Estonia - nou-aleasă pentru poziţia de Înalt Reprezentant al UE, Kaja Kallas;* Finlanda - actuală europarlamentară finlandeză, Henna Virkkunen;* Franţa - actual comisar european pentru piaţă internă şi servicii, Thierry Breton;* Germania - preşedinta realeasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen;* Grecia - guvernatorul Macedoniei centrale, Apostolos Tzitzikostas;* Italia - ministrul italian al afacerilor europene, Raffaele Fitto;* Irlanda - ministrul irlandez de finanţe, Michael McGrath;* Letonia - actual vicepreşedinte executiv al CE pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis;* Lituania - actual europarlamentar, Andrius Kubilius;* Luxemburg - actual europarlamentar, Christophe Hansen;* Malta - consilier prezidenţial, Glenn Micallef;* Polonia - ambasadorul Varşoviei la UE, Piotr Serafin;* Portugalia - fostă ministră a finanţelor, Maria Luis Albuquerque;* România - actuală europarlamentară, Roxana Mânzatu;* Olanda - actual comisar european pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra;* Slovacia - actual vicepreşedinte executiv al CE pentru Pactul verde european, Maros Sefcovic;* Slovenia - fostă ambasadoare în Germania şi Elveţia, Marta Kos;* Spania - actuală ministră spaniolă a energiei şi mediului, Teresa Ribera;* Suedia - actuală ministră pentru afaceri europene, Jessika Roswall;* Ungaria - actual comisar european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi.

Parlamentul European se reuneşte în plen în fiecare lună (în afară de luna august), la Strasbourg, în cursul unei perioade de sesiune, de obicei de patru zile (de luni până joi). La Bruxelles pot avea loc perioade suplimentare de sesiuni.

Activitatea din şedinţele plenare este consacrată în special dezbaterilor şi votului. În cadrul dezbaterilor, europarlamentarii pot adresa întrebări Consiliului sau Comisiei. Votul în parlament se referă, în general, la rapoartele legislative (texte examinate de PE în cadrul diferitelor proceduri legislative comunitare: codecizia, avizul conform şi consultarea) sau la rezoluţii, scrie https://eur-lex.europa.eu.

Eurodeputaţii întocmesc, în cadrul unei comisii parlamentare, un raport privind o propunere de "text legislativ" prezentată de Comisia Europeană, singura instituţie care are drept de iniţiativă legislativă. Comisia parlamentară votează acel raport şi poate să îl modifice. Practic, în cadrul şedinţei plenare, Parlamentul îşi exprimă poziţia prin revizuirea şi adoptarea în şedinţă plenară a textului legislativ propus de comisia parlamentară. Acest proces se repetă o dată sau de mai multe ori, în funcţie de tipul de procedură şi de ajungerea sau nu la un acord cu Consiliul, conform http://www.europarl.europa.eu.

Comisiile parlamentare pot întocmi şi ele rapoarte asupra unui subiect care intră în competenţa lor şi pot prezenta Parlamentului o propunere de rezoluţie în domeniu. Înainte de prezentarea oricărei propuneri de rezoluţie, acestea trebuie să obţină aprobarea Conferinţei preşedinţilor, organism al PE care se ocupă de organizarea activităţii Parlamentului.