ACTUALIZARE. Parlamentarii din Sri Lanka l-au votat miercuri pe fostul prim-ministru Ranil Wickremesinghe în funcția de președinte după ce Gotabaya Rajapaksa a fugit din țară și și-a dat demisia în urma protestelor uriașe provocate de criza economică cu care se confruntă srilankezii.
Wickremesinghe a câștigat lupta pentru șefia țării în fața lui Dullus Alahapperuma, un disident al partidului aflat la conducere - SLPP - și fost ministru al educației, după ce a primit 134 de voturi, în timp ce principalul său rival a primit doar 82.
Protestatarii au cerut și demisia lui Wickremesinghe, iar câștigarea președinției s-ar putea să provoace noi proteste ale populației din Sri Lanka ce se confruntă cu lipsa alimentelor, a combustibililor și a altor produse de bază.
Știrea inițială:
Parlamentul din Sri Lanka a început, miercuri, votul pentru alegerea preşedintelui care să-i succeadă lui Gotabaya Rajapaksa, care a fugit din ţară şi a demisionat săptămâna trecută.
Secretarul general al parlamentului, Dhammika Dasanayake, a sunat clopoţelul cvorumului, pentru a semnala începerea votului secret al celor 225 de deputaţi, pentru a-l alege pe preşedintele ţării dintre cei trei candidaţi rămaşi în cursă.
Trei candidaţi au fost desemnaţi marţi de Parlament: preşedintele interimar Ranil Wickremesinghe, care se va confrunta miercuri, în cadrul unui vot secret cu buletine, cu fostul ministru al educaţiei Dullas Alahapperuma, susţinut de principalul partid de opoziţie, şi cu liderul stângii Anura Dissanayake.
Liderul opoziţiei din Sri Lanka, Sajith Premadasa, şi-a retras marţi candidatura, pentru a-l susţine pe Dullas Alahapperuma. Ranil Wickremesinghe, care a fost premier de şase ori, este susţinut pentru această funcţie de partidul preşedintelui demisionar Gotabaya Rajapaksa.
Sri Lanka, ţară cu circa 22 de milioane de locuitori, este în prezent lovită de cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, cu penurii drastice de combustibili.
Protestele s-au domolit în mare măsură după ce Rajapaksa a fugit din ţară şi a demisionat, însă circa 500 de oameni continuă să ocupe zone din palatul prezidenţial, după ce acesta a fost luat cu asalt de demonstranţi, în punctul culminant al revoltelor populare.