Apelul fondatorului Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), prin care a cerut ca grupul rebel să depună armele și să se desființeze, a venit în urma unor negocieri secrete care au durat aproape un an și ar putea fi cea mai bună ocazie de a pune capăt unui război în care au murit peste 40.000 de oameni și au strămutat milioane de persoane din Turcia, Irak și Siria, relatează The Economist.
Abdullah Ocalan, considerat mult timp inamicul public numărul unu al Turciei, ședea în spatele unei mese lungi într-o închisoare de pe o insulă din mijlocul Mării Marmara, în fața camerelor de filmare, cu o declarație scrisă în mână.
Guvernul turc nu a permis difuzarea filmării – doar o imagine statică – astfel că, la câteva ore mai târziu, un grup de politicieni kurzi care s-au întâlnit cu Ocalan au citit mesajul fondatorului PKK.
„Toate grupurile trebuie să depună armele”, a transmis Ocalan, referindu-se cel mai probabil și la grupările aliate cu PKK din Siria și Irak. „PKK trebuie să se desființeze.”
Pentru Turcia, un acord de pace cu PKK ar fi ocazia perfectă de a slăbi autonomia kurdă în Siria și de a preveni cooperarea dintre insurgenții kurzi și Israel, o alianță despre care politicienii de la Ankara au spus că este în curs de formare.
Pentru președintele țării, Recep Tayyip Erdogan, pacea ar putea fi cheia câștigării unui nou mandat la putere.
Partea grea este ceea ce va urma de acum încolo și răspunsul la întrebarea: cu ce se aleg kurzii? Principalul partid kurd din Turcia, Egalitatea și Democrația Popoarelor (DEM), se așteaptă ca apelul lui Ocalan să fie urmat de negocieri politice, drepturi noi pentru protejarea limbii și culturii kurzilor, poate chiar o nouă constituție și amnistie pentru toți luptătorii PKK.
DEM se așteaptă cel puțin ca Ankara să încheie acțiunile de represiune îndreptate împotriva partidului. Guvernul turc consideră că DEM reprezintă brațul politic al PKK, cu toate că partidul kurd respinge aceste acuzații.
În ultimul deceniu, peste 100 de primari kurzi aleși democratic au fost înlăturați din funcție, înlocuiți cu aliați ai guvernului de la Ankara și, uneori, chiar arestați. Zeci de alți politicieni kurzi, inclusiv fostul candidat la alegerile prezidențiale, Selahattin Demirtas, au avut aceeași soartă.
Erdogan a spus clar că nu va abandona așa-numitul război contra teroriștilor, nu le-a promis nimic nou kurzilor și a refuzat orice negocieri directe cu PKK.
Membri ai partidului lui Erdogan, Justiție și Dezvoltare (AK), au indicat faptul că ceea ce Turcia își dorește nu este un proces de pace, ci capitularea necondiționată a PKK.
„Organizația ar trebui să profite de această ocazie și să respecte apelul”, a spus Efkan Ala, un oficial de top din AK, la scurt timp după mesajul lui Ocalan.
PKK se găsește acum doar în defensivă în Turcia, acolo unde nu mai are forța de a lansa atacuri de amploare. Repetate bombardamente, atacuri cu drone și incursiuni ale armatei turce au distrus multe dintre bazele kurzilor din nordul Irakului.
În Siria, Unitățile de Apărare a Poporului (YPG), trupele kurde care reprezintă grosul Forțelor Democratice Siriene (SDF) susținute de SUA, sunt presate atât de Turcia, cât și de noul guvern de la Damasc.
Noua conducere a Siriei, în frunte cu președintele interimar Ahmed al-Sharaa, vrea ca SDF să se desființeze și să predea armele și plănuiește să integreze cel puțin o parte din luptătorii grupării în noua armata a țării.
Turcia a amenințat că va lansa o nouă ofensivă terestră împotriva kurzilor din Siria dacă nu ajung la o înțelegere cu Damasc și nu îi expulzează pe luptătorii străini.
Conducerea PKK din nordul Irakului a semnalat inițial că va respecta apelul lui Ocalan, cu toate că unele facțiuni ar putea lupta în continuare. Lucrurile, însă, sunt mult mai complicate în Siria, unde kurzii au refuzat cererile făcute de al-Sharaa și s-au bazat pe America pentru a preveni o nouă incursiune a armatei turce.
Mesajul „este doar pentru PKK”, a spus comandantul SDF, Mazloum Abdi, într-o conferință de presă prin Zoom. „Nu are legătură cu noi în Siria.”
Soarta conflictului va depinde mult de cele aproximativ 2.000 de trupe americane aflate în Siria – unul din puținele obstacole care stau în calea tancurilor turcești.
Erdogan i-a cerut lui Trump să își retragă trupele și să lase în seama armatei turce și a luptătorilor sirieni susținuți de Turcia asigurarea securității în regiune. Potrivit unui raport NBC, Pentagonul pregătește planuri pentru retragerea trupelor din regiune.
Pentru Erdogan, miza este încă și mai mare. Mandatul său de președinte se încheie în 2028 și nu mai poate candida din nou, cu excepția cazului în care parlamentul va accepta modificarea constituției sau organizarea de alegeri anticipate.
Dar AK și partenerii săi de coaliție, Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), nu au destule locuri în parlament ca să poate implementa astfel de acțiuni, ceea ce înseamnă că Erdogan ar avea nevoie de ajutorul unui alt partid mare.
Criticii bănuiesc că Erdogan se va folosi de acest proces de pace nou inițiat și de o eventuală susținere din partea partidului kurd DEM pentru a obține ceea ce își dorește.