15 martie 2025 este termenul limită pentru ca Uniunea Europeană să reînnoiască sancțiunile împotriva persoanelor și organizațiilor implicate în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Dacă termenul nu este respectat, peste 2.400 de persoane și întreprinderi sancționate ar putea fi eliberate brusc de restricțiile impuse de UE.

Există acum un pericol real ca acest lucru să se întâmple din cauza Ungariei, care blochează aprobarea sancțiunilor. Premierul ungar Viktor Orbán, unul dintre principalii aliați ai lui Trump în UE, a subminat în mod repetat unitatea UE privind sancțiunile. Cu toate acestea, până acum, opoziția Ungariei s-a rezumat de obicei la șantaj, cerând concesii din partea UE în schimbul sprijinului său. De data aceasta, însă, surse de la Bruxelles afirmă că Ungaria nu face niciun fel de cereri.

Pachetul de sancțiuni în pericol include înghețarea unor active în valoare de zeci de miliarde de euro aparținând unor companii, oligarhi și politicieni ruși.

Dacă UE nu reînnoiește restricțiile înainte de termenul limită, există un pericol real ca aceste fonduri să fie scoase din Europa și pierdute pentru totdeauna, eliminând o resursă potențială crucială pentru reconstrucția și achizițiile militare ale Ucrainei.

Diplomații europeni se străduiesc în prezent să împiedice materializarea celui mai rău scenariu. Cu toate acestea, este probabil ca problema să reapară încă din iulie. European Pravda a descoperit unele detalii din culise și explică ce se întâmplă.

În termeni simpli, regimul de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei constă în două categorii principale, cu o istorie care datează din 2014.

În martie 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, UE a impus sancțiuni individuale persoanelor și companiilor responsabile de subminarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei. În iulie 2014, după ce forțele ruse au doborât zborul MH17 al Malaysia Airlines, ucigând toate cele 293 de persoane aflate la bord, inclusiv 211 cetățeni ai UE, UE a introdus sancțiuni economice (sau sectoriale) vizând sectoare întregi ale economiei Rusiei și domenii-cheie de activitate.

Ambele categorii de sancțiuni au fost extinse în mod repetat de atunci. Chiar și după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, UE a menținut cadrul juridic al sancțiunilor sale din 2014, continuând să adauge noi restricții în același cadru de reglementare.

Cu toate acestea, rămâne o moștenire procedurală esențială din perioada de dinaintea războiului: Sancțiunile UE sunt valabile doar pentru șase luni la un moment dat și trebuie reînnoite în mod oficial de Consiliul European la fiecare șase luni.

Procesul de reînnoire are loc, de obicei, fără nicio dezbatere prin intermediul unei proceduri scrise.

Dar în 2025, lucrurile nu au mers conform planului.

Toate deciziile privind sancțiunile UE necesită unanimitate. În consecință, cerința de a le reînnoi la fiecare șase luni permite unor țări, precum Ungaria, să exercite o influență prin amenințarea cu blocarea unei decizii în schimbul unor concesii.

Atunci când sancțiunile sectoriale urmau să fie reînnoite în ianuarie 2025, Ungaria a folosit din nou această tactică, dar în cele din urmă a cedat.

Acum este în joc reînnoirea sancțiunilor individuale. Ungaria s-a opus încă o dată prelungirii și nu și-a ridicat încă veto-ul.

Pachetul de sancțiuni în cauză este vast, vizând peste 2.400 de persoane și entități implicate în infracțiuni împotriva Ucrainei și a suveranității sale începând din 2014. Printre acestea se numără conducerea de vârf a Rusiei - Vladimir Putin, ministrul de externe Serghei Lavrov, prim-ministrul Mihail Mișustin, foștii și actualii miniștri ai apărării Serghei Șoigu și Andrei Belousov, precum și numeroși oligarhi care finanțează Kremlinul.

În conformitate cu decizia actuală, toate aceste sancțiuni urmează să expire la 15 martie 2025. Dacă acestea nu sunt reînnoite, toate restricțiile vor fi ridicate în mod legal la 16 martie 2025. Sancțiunile amenințate includ interdicții de călătorie în UE și înghețarea activelor persoanelor fizice și juridice ruse. Aceasta din urmă este deosebit de importantă, deoarece împiedică elita rusă să își acceseze și să își mute averea în Europa.

Mecanismul de înghețare a activelor rusești a devenit pe deplin operațional după invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.

Valoarea totală a activelor rusești imobilizate în jurisdicții din UE, G7 și Australia este estimată la aproximativ 260 de miliarde euro. Majoritatea acestor fonduri - aproximativ 210 miliarde de euro - sunt înghețate în Uniunea Europeană, iar 190 de miliarde de euro sunt deținute în Euroclear din Belgia, cel mai mare depozitar de valori mobiliare din lume.

Discuțiile despre activele rusești înghețate se concentrează adesea doar pe fondurile de stat ale Rusiei, în principal pe cele ale Băncii Centrale a Rusiei (CBR).

Cu toate acestea, după cum a aflat European Pravda, aceasta este departe de a fi întreaga poveste.

„Într-adevăr, mai mult de jumătate din activele înghețate aparțin Băncii Centrale. Dar cel puțin o treime din suma totală constă în fonduri care aparțin persoanelor și entităților ruse sancționate”, a declarat pentru European Pravda un diplomat dintr-un stat membru cheie al UE.

Surse rusești estimează, de asemenea, că aproximativ o treime din activele înghețate în UE nu aparțin Băncii Centrale a Rusiei.

În timp ce Euroclear nu dezvăluie cifre exacte, a fost recent forțat, în temeiul reglementărilor fiscale belgiene privind profiturile excepționale, să recunoască faptul că o parte semnificativă a activelor sale rusești înghețate nu aparține CBR.

Diplomații europeni recunosc că, dacă sancțiunile individuale nu sunt reînnoite, aceste active ar putea fi pierdute.

Potrivit unui oficial UE care a vorbit cu European Pravda sub rezerva anonimatului din cauza caracterului sensibil al problemei, neprelungirea sancțiunilor ar putea debloca efectiv până la 30% din toate activele rusești înghețate.

Aceasta înseamnă că cel puțin 60 de miliarde euro (posibil mai mult) ar putea fi în joc.

O amenințare serioasă la adresa programelor de ajutor financiar ale Ucrainei.

De la sfârșitul anului 2024, a fost instituit un nou mecanism prin care țările G7 oferă Ucrainei ajutor financiar prin împrumuturi garantate cu venituri fiscale excepționale din activele rusești înghețate.

Dacă o treime din aceste active sunt deblocate, pierderea de venituri rezultată ar submina acest model de finanțare. Și mai grav, aceasta ar distruge speranțele de transfer al activelor înghețate către Ucraina - un lucru pe care Kievul îl consideră o sursă potențială pentru despăgubirile de război și finanțarea reconstrucției.

Deocamdată, toate aceste planuri atârnă în balanță din cauza obstrucției Ungariei.

Bruxelles-ul nu are nicio îndoială că Ungaria își aliniază poziția cu Statele Unite.

„Ei vor să schimbe totul prin așa-numitele negocieri de pace americane”, a declarat pentru European Pravda un diplomat familiarizat cu discuțiile privind sancțiunile UE.

Cea mai recentă rundă de discuții a avut loc pe 10 martie la Bruxelles, în timpul unei reuniuni a ambasadorilor statelor membre ale UE.

„Pentru majoritatea țărilor UE, extinderea sancțiunilor înseamnă să se asigure că Ucraina are o poziție puternică în orice negocieri. Ungaria vede lucrurile altfel”, a subliniat diplomatul, adăugând că Budapesta nu cere eliminarea completă a sancțiunilor, ci o reducere a listei.

Mai multe surse afirmă că Ungaria a încercat inițial să obțină eliminarea a opt persoane de pe lista de sancțiuni, deși diplomații refuză să dezvăluie numele acestora. S-a speculat că Budapesta ar putea face presiuni pentru ridicarea sancțiunilor impuse lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov și altor câțiva oficiali ruși, posibil ca o modalitate de a crea o atmosferă mai favorabilă pentru negocierile de pace din perspectiva Kremlinului. Cu toate acestea, European Pravda nu a fost în măsură să confirme sau să infirme aceste afirmații.

Un detaliu privind poziția Ungariei este deosebit de alarmant: diplomații săi nu mai prezintă cereri clare.

„Ungaria a declarat că, deocamdată, nu are un mandat pentru a lua o decizie privind reînnoirea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei”, a declarat pentru European Pravda o sursă UE familiarizată cu discuțiile din 10 martie.

La momentul publicării, reprezentanții Ungariei la Bruxelles nu răspunseseră la o cerere de comentarii.

Comisia Europeană consideră că Ungaria va fi probabil de acord cu extinderea sancțiunilor în ultimul moment.

Cu toate acestea, diplomații UE sunt mult mai sceptici.

Doi diplomați reprezentând regiuni diferite ale UE au sugerat că s-ar putea să nu se ajungă la un acord cu Ungaria până la termenul limită, ceea ce înseamnă că sancțiunile ar putea expira la 16 martie.

„Suntem foarte îngrijorați, deoarece acest lucru ar putea crea probleme grave”, a declarat unul dintre ei pentru European Pravda.

Chiar și în cel mai pesimist scenariu, Bruxelles-ul ar mai avea la dispoziție o scurtă perioadă de timp pentru a negocia un acord tardiv și a împiedica eliberarea activelor înghețate. Complexitatea birocratică infamă a UE, cu multiplele sale etape juridice și procedurale, ar putea întârzia Rusia să recâștige accesul la fondurile sale.

Bruxelles-ul se pregătește deja pentru acest scenariu.

Dacă Ungaria își continuă blocada până la 15 martie, problema va fi ridicată în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE de luni, 17 martie. Acolo, miniștrii de externe din 26 de state UE vor căuta modalități de a face presiuni asupra Ungariei pentru a aproba prelungirea sancțiunilor.

Unii oficiali UE consideră că acesta este cel mai probabil rezultat.

„Sancțiunile individuale împotriva Rusiei vor fi prelungite luni, 17 martie, în timpul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, care supraveghează regimurile de sancțiuni”, a declarat cu încredere un diplomat european.

Chiar dacă UE reușește să evite consecințele unei scurte suspendări a sancțiunilor, acest episod ridică serioase semne de întrebare cu privire la integritatea cadrului de sancțiuni al UE în ansamblu. Pentru moment, negociatorii europeni își folosesc toate pârghiile disponibile, inclusiv instrumentele diplomatice din culise, pentru a convinge Ungaria să aprobe sancțiunile la timp.

Următoarea reuniune a ambasadorilor UE este programată pentru miercuri, 12 martie, urmată de o altă sesiune critică vineri, 14 martie, în ajunul termenului limită.