Ungaria amana din nou ratificarea aderarii Suediei la NATO: „Partidul lui Orban serveste interesele lui Putin si ale lui Erdogan”

Parlamentul ungar nu a inclus ratificarea aderării Suediei la NATO pe agenda sesiunii sale rămase până la vacanţa de vară, astfel că această ratificare nu va putea fi votată înainte de luna septembrie, exceptând cazul convocării unei sesiuni extraordinare, relatează joi agenţiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

„Fidesz (partidul premierului Viktor Orban) serveşte interesele lui Vladimir Putin şi ale lui Recep Tayyip Erdogan (preşedinţii Rusiei şi Turciei) prin continuarea blocării în parlament a ratificării aderării Suediei la NATO”, a declarat Agnes Vadai, deputată a formaţiunii de opoziţie Coaliţia Democratică.

Turcia şi Ungaria sunt singurele state membre ale NATO care încă nu au ratificat aderarea Suediei la Alianţă. Ankara invocă lipsa de cooperare a guvernului de la Stockholm în extrădarea către Turcia a unor persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizaţii teroriste, în special din zona kurdă, iar Budapesta reproşează politicienilor suedezi că şi-au făcut un obicei din a emite critici la adresa guvernului condus de Viktor Orban.

Ungaria a amânat în mod repetat ratificarea aderării Suediei la NATO, iar noua amânare face imposibilă realizarea acestei aderări până la summitul Alianţei din 11-12 iulie.

Ungaria a tergiversat de asemenea ratificarea aderării Finlandei, dar a votat-o de îndată ce Turcia şi-a ridicat rezervele pe care le exprimase de asemenea faţă de această ţară. Este „evident” că Fidesz va decide punerea votului pe agenda parlamentară în funcţie de poziţia Turciei, crede deputata ungară de opoziţie.

Premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat joi că intenţionează să discute în cursul zilei cu Viktor Orban.

Acesta din urmă se află în conflict cu Bruxellesul, care a blocat Ungariei fondurile europene şi pe cele din PNRR, planul de relansare post-pandemie. Comisia Europeană îl acuză pe Orban de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.