Liderii europeni sunt îngrijorați de o prezență scăzută la alegerile de anul acesta, mai ales în contextul în care extremismul prinde rădăcini tot mai puternice și mesajul populiștilor ajunge tot mai ușor la oameni. Avem în față cel mai important an electoral și fiecare stat caută soluții pentru a mobiliza alegătorii. În unele state se dau amenzi, adică cine nu iese la vot va fi sancționat.

Votul obligatoriu nu este un concept nou. Unele dintre primele țări care au introdus legi privind votul obligatoriu au fost Belgia, în 1892, Argentina, în 1914, și Australia, în 1924. De asemenea, pe lista statelor unde ești obligat ca cetățean să votezi se mai numără Brazilia sau Luxemburg.

Lista s-a tot schimbat, de-a lungul anilor. Ca să mai dăm niște exemple, Cipru a renunțat la votul obligatoriu în 2017. În Italia a existat din 1945 până în 1993, iar în Bulgaria a fost o încercare de a introduce această obligație în 2016, dar nu a avut un rezultat.

Dacă cetățenii nu își exercită dreptul de vot, atunci sunt sancționați. În Belgia, alegătorii eligibili care nu votează și nu justifică absența, trebuie să plătească o amendă. Dacă un cetățean nu votează de cel puțin patru ori în decurs de 15 ani, acesta este șters din registrul electoral timp de 10 ani.

Amenzi se aplică și în Luxemburg, ce pot ajunge până la 100 de euro. Totuși, votul este voluntar pentru cei peste 75 de ani.

Această măsură este văzută diferit și are rezultate diferite. La alegerile europene din anul 2009, Luxemburg a avut cea mai mare prezență la urne (90,75%), urmat de Belgia (90,39%). Pe de altă parte, în Cipru au votat 59% dintre alegători, iar în Grecia - 52%.

Unele voci argumentează că această metodă ar crește prezența la vot, ar aduce stabilitate în ceea ce privește procesul electoral și oamenii și-ar respecta, astfel, datoria. Pe de altă parte, alții cred că forțarea cetățenilor să voteze contravine însăși ideii de democrație. Ei își fac griji că efectul e advers și înverșunează oamenii față de sistemul politic.