Albrecht Weinberg, un supraviețuitor al Holocaustului în vârstă de 99 de ani, a declarat că va returna președintelui german ordinul federal de merit în semn de protest față de adoptarea de către deputații germani a unei moțiuni anti-imigrație cu sprijinul formațiunii de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD).

Weinberg, ai cărui părinți au fost uciși la Auschwitz, a declarat pentru The Guardian că a fost „îngrozit” când a aflat că o propunere înaintată de partidele conservatoare s-a bazat pe AfD, partid anti-imigrație și xenofob, pentru a fi adoptată.

Joi, Weinberg a declarat:

Cunoașteți istoria Germaniei? Știți atunci cum unii oameni care se dădeau drept democrați în 1933 au abuzat de procesul politic legal pentru a ajunge la putere? Ceea ce s-a întâmplat miercuri în Bundestag mi-a amintit de Germania din 1933 de modul în care Hitler și partidul nazist au reușit să ajungă la putere prin mijloace legitime.

Weinberg, care a supraviețuit la Auschwitz împreună cu fratele și sora sa, a declarat că a decis „foarte spontan” să își înapoieze medalia „deoarece am fost foarte supărat de votul din Bundestag”.

Miercuri, alianța conservatoare formată din Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) a prezentat o moțiune fără caracter obligatoriu pentru un plan care vizează impună politica de respingere a migranților și a solicitanților de azil la frontiera germană și să permită forțelor de securitate să deporteze mai ușor străinii din Germania.

Friedrich Merz, liderul CDU și cel care probabil va deveni următorul cancelar după alegerile de la sfârșitul acestei luni, a fost îndemnat de membrii opoziției să nu se folosească AfD pentru a trece moțiunea, mișcare despre care au spus că încalcă tabu-ul de lungă durată al Germaniei de a menține un „zid” între extrema dreaptă și politica mainstream.

Decizia sa a fost criticată joi chiar și de fostul cancelar și lider al CDU, Angela Merkel, care, într-o intervenție rară în politica germană, i-a reproșat că nu și-a respectat promisiunea de a nu coopera, nici măcar „accidental”, cu AfD.

Weinberg, care a primit cea mai înaltă distincție a Germaniei pentru activitatea sa din școli, de conștientizare a Holocaustului, a declarat că a fost șocat, dar nu surprins de moțiune.

El a spus:

Naziștii au vrut să scape de familia mea, chiar dacă eram cetățeni germani, și au reușit să-mi ucidă părinții și aproape m-au ucis pe mine și pe frații mei. Acum, acești politicieni vor să îi alunge pe toți cei care nu le plac. Nu au învățat nimic din al Doilea Război Mondial? Chiar mă întreb dacă ar trebui să-mi fac valiza din nou.

El a declarat că a fost deja înfrigurat de paralelele istorice pe care le-a văzut între tacticile AfD și cele ale partidului nazist, după rapoartele recente potrivit cărora AfD a distribuit pliante concepute pentru a semăna cu bilete de avion pentru deportare, care au fost adresate „imigranților ilegali”.

„Mi-a amintit exact de modul în care SA [aripa paramilitară a partidului nazist] a tipărit bilete mici la tipografia locală și a sunat la soneria casei noastre, înmânându-i unul tatălui meu, un bilet dus ... spunându-i «nu te mai întoarce»”, a spus el.

Weinberg, care a crescut în satul Fehndorf Rhauderfehn din Frisia de Est, în nordul Germaniei, și care va împlini 100 de ani în martie, a fost forțat să muncească ca sclav nazist în 1939. El și sora sa, Friedel, au fost trimiși la Auschwitz în aprilie 1943, în același timp cu fratele lor mai mare, Dieter, dar separat de acesta.

Weinberg a declarat că a fost șocat să audă că chiar și propria sa deputată locală, „o prietenă dragă” din CDU, a votat în favoarea moțiunii. El a spus: „Suntem prieteni. Am sunat-o pentru că eram atât de tulburat - mi-a spus că va veni să mă vadă într-o săptămână sau două pentru a-mi explica de ce. Ce poți să faci?”

Fotograful Luigi Toscano din Mannheim, un prieten al lui Weinberg al cărui proiect „Lest We Forget” (Ca să nu uitam, n.r.) a documentat poveștile a 400 de supraviețuitori ai Holocaustului, a declarat, de asemenea, că va returna ordinul său de merit. El a spus că era pregătit să îl ia pe Weinberg cu el și să îl înmâneze personal președintelui Frank-Walter Steinmeier la Berlin. „Fie președintele ne va primi, fie vom arunca medaliile în cutia sa poștală”, a declarat el pentru postul TV ARD.

Votul de miercuri a avut loc la două zile după comemorarea la Auschwitz a 80 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare nazist în 1945.

Controversa sa a condus la critici din toate părțile spectrului politic principal. Într-o declarație pe site-ul său, Merkel a afirmat că își menține convingerea de lungă durată că nu ar trebui să existe niciodată vreo asociere între partidele principale și populiștii de extremă dreaptă.

Ea a declarat: „Cred că este greșit să nu mă mai simt legată de această propunere, permițând astfel o majoritate cu voturile AfD într-un vot în Bundestagul german pentru prima dată la 29 ianuarie 2025”.

Eva Umlauf, în vârstă de 82 de ani, care a supraviețuit la Auschwitz și care în 2015 a povestit pentru The Guardian cum a fost deportată acolo împreună cu mama sa în 1944, a comparat, de asemenea, votul cu situația din Germania anilor 1930.

Într-o scrisoare către Süddeutsche Zeitung, ea a scris: „Știm cu toții cum politicienii germani au crezut odată că pot coopera cu Hitler și cu partidul nazist. Să-i țină în frâu. Și cum, în doar câțiva ani, democrația noastră a devenit o dictatură. Pacea a devenit război”.