Un român din patru consideră că este acceptabil ca un bărbat să controleze felul în care partenera sau îşi cheltuieşte banii ori să îi interzică să aibă un prieten sau o prietenă, arată datele unui barometru despre percepţia românilor faţă de agresivitatea împotriva femeilor, informează Agerpres.

Barometrul, care va fi lansat de Centrul Filia la sfârşitul acestei săptămâni, arată că românii dezaprobă într-o măsură mai mare agresivitatea împotriva femeilor, faţă de acum 20 de ani, însă există în continuare un grad mare de acceptare a anumitor forme de violenţă împotriva acestora.

Astfel, 19% dintre respondenţi consideră deloc sau puţin grav faptul că o femeie este violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat, iar 12% dacă o femeie îmbrăcată provocator este violată.

În ceea ce priveşte motivele pentru care femeile victime ale violenţei nu apelează la autorităţi, 96% dintre cei chestionaţi consideră că acestea se tem pentru viaţa lor sau a copiilor. 86% dintre respondenţi indică drept motiv al neraportării faptul că femeile victime ale violenţei nu cred că autorităţile le pot proteja. 85% dintre români sunt de părere că victimele nu apelează la autorităţi pentru că le este ruşine şi nu au unde să locuiască.

Barometrul violenţei de gen a fost realizat în cadrul proiectului "Knowledge is Power!", finanţat de Ambasada Republicii Federale Germania.

Studiul reprezintă primul barometru privind violenţa de gen în România din ultimii 20 de ani şi surprinde atitudinile şi percepţiile românilor referitoare la violenţa împotriva femeilor, gradul de toleranţă a violenţei în societate, nivelul încrederii în autorităţile responsabile, cât şi obstacolele existente pentru victimele violenţei de gen.

"Faptul că în 20 de ani se menţine constant procentul celor care consideră acceptabil controlul economic, social şi psihologic al femeilor poate fi un revelator al factorilor structurali care favorizează violenţele împotriva femeilor", se arată în studiu.

"Violenţa de gen nu poate fi acceptată. Este deseori rezultatul inegalităţilor persistente în reprezentare şi drepturi, abuzului de putere şi practicilor injuste. Continuă să rămână una dintre cele mai notabile încălcări ale drepturilor omului din toate societăţile, independent de graniţele sociale, economice sau naţionale. Şi adesea rămâne învăluită într-o cultură a tăcerii. Pentru a rupe această tăcere şi pentru a permite o apreciere obiectivă şi pentru a deschide o discuţie despre acest subiect, datele sunt de o importanţă vitală", a declarat ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer.