Tresăririle violente în somn, precedate de regulă de o senzaţie de prăbuşire, sunt senzaţii pe care le experimentează de-a lungul vieţii 70 la sută din populația planetei. Fenomenul este de regulă unul inofensiv, deşi, în unele cazuri, poate duce la anxietate sau insomnie. Însă tresăririle în somn pot fi confundate cu unele afecţiuni mai grave care se manifestă prin convulsii, iar dacă acestea sunt însoţite şi de alte simptome, este recomandată vizita la medic, scrie CNN.
Tresăririle în somn sunt cunoscute în lumea medicală drept mioclonii hipnagogice. Acestea apar de regulă înainte de somnul REM, atunci când este indusă în mod natural paralizia musculaturii membrelor pentru o mai bună odihnă.
Deşi nu există o explicaţie unanim acceptată pentru ce anume cauzează tresăririle în somn, una dintre cele mai vehiculate ipoteze este că, dintr-o eroare, creierul confundă începutul de paralizie a membrelor, o parte naturală a somnului, cu un pericol mai mare pentru organism. Din acest motiv declanşează o contracţie musculară puternică, ca un avertisment.
"Din punct de vedere medical, tresăririle sunt un tip de miclonie, care este o mişcare rapidă şi involuntară a muşchilor. Un exemplu clasic de miclonie este sughiţul", spune doctorul Raj Dasgupta, un specialist în somn care lucrează la Universitatea Southern California.
Senzaţia de prăbuşire care se termină cu o tresărire puternică este cea mai întâlnită, dar nu este singura. Unele persoane pot auzi zgomote asurzitoare, ca o explozie, sau pot vedea lumini puternice ori chiar avea halucinaţii. Alte persoane au descris senzaţiile ca pe nişte electroşocuri.
"Tresăririle pot fi confundate uneori cu nişte convulsii. Deşi sunt asemănătoare, există diferenţe. Convulsiile sunt simptome grave care au ca sursă o afecţiune. Tresăririle în somn, pe de altă parte, sunt un fenomen inofensiv care nu au ca sursă o afecţiune. Sunt doar supărătoare, mai ales dacă ne împiedică să adormim", spune doctorul Raj Dasgupta.
Potrivit medicilor, ar trebui să mergem la doctor doar dacă tresăririle în somn produc răni - muşcarea limbii sau a buzelor, ori fenomenul este însoţit de udarea patului. Aceste lucruri ar putea fi simptome ale unor afecţiuni şi nu doar banale "sughiţuri" ale corpului.
Însă chiar şi inofensivele tresăriri în somn se pot agrava din cauza stilului de viaţă. Acestea au fost raportate mai frecvent în rândul persoanelor care consumă alcool sau cafea, înainte de somn, ori trec prin stări de anxietate.
Uneori, anxietatea este provocată chiar de teama tresăririlor în somn.
"Anxietatea şi oboseala cresc probabilitatea de a experimenta aceste tresăriri ceea ce are ca rezultat un cerc vicios ce duce la insomnie şi privare de somn", spune Raj Dasgupta.
Pentru a scădea probabilitatea ca aceste senzaţii să apară, Raj Dasgupta spune că trebuie urmaţi paşii clasici de "igienă a somnului".
Scăderea consumului de cafeină în timpul zilei, dar în special după-amiaza şi seara, poate îmbunătăţi calitatea somnului ceea ce reduce şi riscul de tresăriri.
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul alcoolului. Chiar dacă băutura poate da somnolenţă, după ce alcoolul este metabolizat de organism, probabilitatea ca cineva să se trezească din somn este mai mare. În plus, corpul va fi mai obosit, deci mai expus la tresăriri.
Raj Dasgupta spune că şi meditaţia ajută.
"Una dintre cele mai bune metode de a adormi este să te concentrezi asupra respiraţiei. Cele mai multe astfel de exerciţii implică respiraţia lentă şi profundă", spune acesta.
Specialistul adaugă că orarul de somn ar trebui să fie, pe cât posibil, acelaşi, chiar şi în weekend sau în vacanţe. De asemenea, ar trebui evitate ecranele puternic luminate înainte de culcare.
"Lumina puternică a unui televizor, computer sau telefon te ţine într-o stare de alertă când ar trebui să ţi se facă somn. Cu cât îmbătrânim, cu atât ne este mai greu să adormim, aşa că este bine să practicăm o bună igienă a somnului", spune Dasgupta.