Bucureștiul Verde este o paradigmă nouă, care promovează un echilibru armonios între urbanism și natură, între ritmul alert al orașului și liniștea oferită de parcurile și grădinile sale. Este o pledoarie pentru un oraș mai prietenos cu mediul înconjurător și mai plăcut pentru bucureșteni. Nu compromite șansele de dezvoltare. Din contră, stimulează inovarea și creativitatea. Investițiile verzi înseamnă locuri de muncă și oportunități de afaceri, o calitate mai bună a vieții, iar Capitala are toate argumentele necesare. Aspectele de mediu influențează fundamental și în mod negativ atractivitatea unei comunități, mai ales când se comasează terenuri, când dispar spațiile verzi ori când cresc emisiile poluante sau cantitatea de deșeuri. Pentru a evita multitudinea de consecințe negative, aceste comunități trebuie să se dezvolte sustenabil. Lucru care nu s‑a întâmplat în București în perioada ultimilor ani, cu precădere odată cu extinderea necontrolată în zonele limitrofe.

Bucureștiul Verde răspunde la o așteptare mare din partea bucureștenilor (tema spațiilor verzi și a parcurilor) și este perfect aliniat parcursului european, dar și nevoilor globale ale orașului. Extinderea spațiilor verzi are ca scop îmbunătățirea calității vieții locuitorilor Capitalei, reducerea poluării aerului și a efectelor încălzirii globale și promovarea unui stil de viață mai sănătos și activ. Toate aceste eforturi comune sunt esențiale pentru a asigura un echilibru între dezvoltarea urbană și conservarea mediului înconjurător într‑o Capitală în creștere. În 2014, un bucureștean dispunea de doar 9,85 metri pătrați suprafață de spațiu verde, raportat la o populație de 2,1 milioane de persoane, cu mult sub standardele europene impuse de minimum 26 de metri pătrați per locuitor. Să ne imaginăm cum ne‑am simți într‑un București cu o suprafață măcar dublă de spații verzi, într‑o zi toridă de vară, în jurul betoanelor și a asfaltului încins. Pentru asta, trebuie finalizat registrul spațiilor verzi, o adevărată epopee, trecută la capitolul promisiuni nerealizate pentru administrațiile precedente.

Mai mult, nu am știut să avem grijă nici măcar de ceea ce avem deja. Bucureștiul dispune de o rețea de parcuri mari: Parcul Herăstrău, Cișmigiu și Carol sunt repere pentru noi și pentru turiștii care vin aici. Se vede cu ochiul liber că aceste parcuri nu au arătat niciodată atât de rău. Neputința, neștiința și incapacitatea de adaptare a modelelor europene și nepăsarea față de nevoile cetățenilor ne‑au adus aici. Parcurile din administrarea PMB trebuie urgent puse la punct. Bucureștiul nu-și permite niciun compromis când vine vorba de parcurile sale. Ele au fost și sunt sub asediul încercărilor de a ridica aici blocuri de locuințe și birouri. Nu putem permite asta, iar Primăria Generală are datoria să se implice și să exproprieze, după caz, toate suprafețele care sunt în pericol să fie pierdute. În plus, există o nevoie acută de spații verzi în proximitatea locuințelor bucureștenilor, așa numitele „pocket parks” în cartiere: spații urbane verzi, de mici dimensiuni, care sunt concepute pentru a servi anumitor nevoi specifice comunităților locale, fără a fi nevoie să se deplaseze pe distanțe lungi.

Situația locurilor de joacă în București este strâns legată de spațiile verzi și de parcurile existente, având în vedere numărul lor limitat – doar 40 – pentru o populație care a ajuns la trei milioane de locuitori, cu zonele limitrofe, conform ultimului Recensământ. Situația în sine ridică preocupări însemnate legate de respectarea standardelor de siguranță și accesibilitatea la aceste spații de joacă necesare dezvoltării copiilor noștri. Incidente recente accentuează nevoia urgentă de a acționa cât mai rapid pentru a îmbunătăți standardele de siguranță. La îngrijorările bucureștenilor a venit răspunsul primarului general: „Se mai întâmplă să cadă copaci”. Bunele practici în proiectarea locurilor de joacă pentru copii din marile metropole ale lumii se axează în primul rând pe siguranță. Un părinte vrea ca propriul copil să fie în siguranță atunci când îl duce la locul de joacă, să nu stea cu teama că se poate accidenta. Specialiștii consideră că un loc de joacă trebuie să întrunească cât mai multe elemente de conexiune cu natura, să fie verde, să integreze elemente naturale și să fie funcțional în toate anotimpurile.

Ne confruntăm apoi cu poluarea, a cărei cauze sunt legate, în mare parte, de traficul intens, de arderile ilegale și de deșeurile municipale, cât și de neaplicarea normelor de poluare în construcții. Pentru a combate poluarea aerului în București, putem urma bunele practici ale marilor metropole ale lumii sau ale capitalelor europene: plantări masive de arbori, realizarea de coridoare verzi și piste pentru biciclete. De pildă, Stockholm, cu o populație mai mică decât Bucureștiul, aproximativ 975.551 de locuitori, este printre primele orașe care a introdus taxa pentru congestia traficului în centrul orașului, măsură menită să îmbunătățească calitatea aerului și să reducă poluarea. O altă măsură este implementarea unui program amplu de plantare a perdelelor de arbori în jurul Bucureștiului, care are drept scop îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării, inclusiv a celei sonore.

Bucureștiul verde înseamnă și gestionarea eficientă a deșeurilor. Deși orașul a avut posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor, progresele au fost lente sau inexistente. În prezent, rata de reciclare este estimată la doar 12%, mult sub obiectivul de 50% care trebuia atins până în 2020, și a devenit imposibil să atingem pragul de 55% impus de Uniunea Europeană pentru anul 2025. Acest lucru indică nevoia urgentă de a dezvolta și implementa soluții mai eficiente. Situația colectării deșeurilor în București este dezastruoasă: incompetența și dezinteresul au dus la transferul atribuțiilor Primăriei Generale de a gestiona deșeurile către primăriile de sector ale Capitalei. O situație absurdă într‑o capitală europeană, unde nu există o viziune de ansamblu pentru tot orașul, iar fiecare sector funcționează după propriile regulamente de salubritate. Din acest motiv, încă vedem în cartierele bucureștene ghene de gunoi insalubre, adevărate focare de infecție și poluare.

Ce se întâmplă cu deșeurile în București? Sunt depozitate la groapa de gunoi în proporție de 94%. Transformarea deșeurilor municipale solide (MSW) în energie este fundamentată științific, dezvoltată în ultimii ani, construindu‑se astfel de instalații în toată lumea. O astfel de instalație este reprezentată de un lanț de echipamente care sunt capabile de a genera energie electrică și termică. În fine, implementarea de soluții inovatoare și investiții în infrastructura de gestionare a deșeurilor, împreună cu educarea și implicarea cetățenilor în practici de reciclare și reducere a deșeurilor, pot contribui semnificativ la realizarea Bucureștiului Verde.

Un ultim aspect al Bucureștiul Verde constă în curățenia urbană. Curățenia trebuie să reprezinte o preocupare constantă pentru administrația orașului, să se depună eforturi pentru a menține curățenia pe străzile capitalei, prin îmbunătățirea serviciilor de salubrizare, gestionarea eficientă a deșeurilor și promovarea reciclării în rândul cetățenilor. Cu toate acestea, trebuie să existe și un cadru legislativ cu măsuri coercitive pentru cei care nu respectă reguli de bun‑simț. Atât timp cât nu există o viziune integrată la nivel de București, fiecare sector gestionează curățenia urbană după propriile reguli. Fiecare cetățean plătește o taxă privind salubritatea din sectorul respectiv. Ce trebuie să înțeleagă cetățeanul prin salubrizare? Spălarea și măturarea străzilor, golirea pubelelor de gunoi, deszăpezirea, ridicarea și depozitarea deșeurilor menajare. Cu toate acestea, arată toate sectoarele curat?