Nu există alt ingredient secret în povestea Bucureștiului Viitorului decât acesta: bucurEȘTI TU. Tu, bucureșteanul. Tu, cel care mergi mai repede pe trecerea de pietoni decât în provincie. Tu, cel care te-ai hârșâit prin încercările orașului și nu te lași, nu renunți. Tu, cel care încă ai un vis pentru tine și pentru București. Tu, cel care ai o alegere simplă: te resemnezi cu „atât s-a putut” și „asta-i viața” sau lupți pentru orașul tău și al copiilor tăi. Poate e locul unde te-ai născut sau unde ai venit cu propriile tale visuri, în care ai crezut și poate încă mai crezi, undeva într-un colț de suflet. Orașul acesta nu se va ridica decât prin fiecare dintre noi. Aici este esența: BucurEȘTI TU. Viziunea aceasta pentru Bucureștiul Viitorului, Marele București, are sens doar prin fiecare membru al acestei comunități aparte.

Un București conectat trebuie să însemne și un București care să știe să-și valorifice potențialul turistic. Pentru români, capitala rămâne principalul centru de business, majoritatea sosirilor fiind în interes de afaceri, nu turistic. Însă orașul are tot ceea ce îi trebuie pentru a deveni o destinație turistică atractivă pentru străini: istorie bogată, obiective variate, viață de noapte renumită și multe altele. Zi de zi la București aterizează zeci de aeronave din Europa și din lume. Să ajungi aici din altă țară e mai facil și mai ieftin azi decât oricând. Și dovadă că într-o plimbare în Centrul Vechi e foarte posibil să auzi engleză, spaniolă, germană, italiană sau tot felul de limbi ale lumii. Dar nu-i destul! Ca în multe alte privințe, Bucureștiul poate mult mai mult. Însă, ca să atingem acest potențial, e nevoie de o nouă viziune, o nouă abordare, o nouă strategie pentru turismul bucureștean.

Din nefericire, vechile administrații nu au dat importanță turismului și nu au inclus dezvoltarea acestui segment nici măcar pe o listă largă de priorități. Am avut de pierdut cu toții din asta, dar mai ales antreprenorii și angajații din sectorul HORECA. Orașele trebuie să capete o identitate foarte clară pentru a deveni relevante pentru turiști. Dacă e să ne uităm din nou în țară, putem vedea că Sibiul este orașul culturii, Cluj-Napoca este orașul tineretului, Oradea este orașul art-nouveau, iar Iași este orașul creatorilor. În schimb, Bucureștiul este complet lipsit de identitate. Capitala României înseamnă „totul și nimic”, iar lucrurile au fost făcute doar la întâmplare. Nimic din ceea ce s-a încercat în ultimii ani nu a arătat că cel mai important oraș al țării se dezvoltă temeinic, sustenabil și coordonat. Așa cum e limpede pentru toată lumea că și turismul a fost lăsat la voia întâmplării.

Bucureștiul are nevoie, în primul rând, să se redefinească din punct de vedere turistic. Este imperios necesară o analiză în detaliu a tuturor resurselor pe care le avem, din care să rezulte principalii diferențiatori în raport cu destinațiile cu care ne propunem să concurăm în mod direct. Ar fi contraproductiv să ne imaginăm că ne putem compara cu Londra, Paris, Barcelona sau Roma. Însă repere mai realiste putem extrage de la orașe mai aproape de noi și mă refer aici la Sofia, Belgrad, Budapesta, sau chiar Varșovia. Apoi, după ce stabilim cum trebuie poziționat orașul din punct de vedere turistic, avem nevoie de un branding modern și de o comunicare integrată. Cele două direcții care se întrepătrund ajută la crearea unui cadru, a unei povești, a unor motive și a unor activități pentru ca oamenii să viziteze o destinație turistică. Un nou brand turistic local e indispensabil în ecuația redefinirii capitalei. Iar strategia de marketing trebuie să fie și aceasta adaptată la poziționarea turistică a orașului. Din nefericire, Bucureștiul încă nu are un site oficial de promovare sau o aplicație de mobil. Toate inițiativele de genul acesta au venit mai degrabă din zona mediului privat și au fost făcute fără sprijinul autorităților locale. Aceste deficiențe ale turismului local se regăsesc din plin și dincolo de ecranele dispozitivelor, În offline, pe stradă. București e singura capitală europeană care nu are un birou de informare și promovare turistică în aeroport și în gară. De fapt, există unul singur activ, cel din Pasajul Universității, care e complet lipsit de vizibilitate.

Dacă ne dorim o capitală cu adevărat conectată, capabilă să-și fructifice atuurile, atunci dezvoltarea turismului trebuie să fie una dintre priorități. Avem suficiente exemple de bune practici la noi în țară. Putem să ne inspirăm oricând de la Organizațiile de Management performante. În egală măsură, putem găsi repere și la destinațiile europene cu care ne propunem să concurăm măcar tangențial sau parțial. Important e să înțelegem o dată pentru totdeauna că turismul trebuie să fie o prioritate pentru România. Iar Bucureștiul trebuie să-și respecte statutul de capitală și să acționeze ca un „lider”, să tragă țara după el și în această privință. Să arătăm aici că se poate, deschizând ușa larg către o Românie ce merită descoperită, recunoscută și admirată.