Cresomicina, un compus inovator, a furnizat rezultate promiţătoare împotriva tulpinilor de bacterii care sunt rezistente la medicamentele existente prezent.

Rezistenţa antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile evoluează într-un mod care face ca antibioticele tradiţionale să fie ineficiente împotriva lor.

Acest fenomen a făcut ca multe dintre medicamentele existente să devină depăşite, ceea ce reprezintă o ameninţare semnificativă pentru sănătatea publică la nivel mondial.

Cercetătorii de la Universitatea Harvard au creat acum „o nouă armă” potenţială în lupta împotriva superbacteriilor.

Molecula sintetică a echipei s-a dovedit foarte eficientă împotriva bacteriilor rezistente la medicamente.

Compusul sintetic, cresomicină, s-a arătat capabil să ucidă, în studiile de laborator, numeroase tulpini de bacterii rezistente la medicamente, inclusiv agenţi patogeni notorii precum Staphylococcus aureus (stafilococul auriu – cel mai periculos dintre toate speciile de stafilococi şi care provoacă una dintre cele mai frecvente infecţii bacteriene la om, generând mai multe afecţiuni) şi Pseudomonas aeruginosa (bacilul piocianic), un alt patogen periculos şi greu de tratat, care reprezintă cea mai răspândită dintre bacteriile găsite în spitale, fiind frecvent implicat în aşa-numitele infecţii nosocomiale – infecţii asociate asistenţei medicale.

Studiul a fost publicat joi, în revista Science.

„Deşi nu ştim încă dacă cresomicina şi medicamentele ca aceasta sunt sigure şi eficiente la om, rezultatele noastre arată o activitate inhibitoare semnificativ îmbunătăţită împotriva unei liste lungi de tulpini bacteriene patogene, care ucid peste un milion de oameni în fiecare an, în comparaţie cu antibioticele aprobate clinic”, afirmă autorul studiului, Andrew Myers, profesor de chimie şi biologie chimică la Harvard, într-un comunicat al universităţii.

Cresomicina se remarcă prin capacitatea sa de a se lega mai eficient de ribozomii bacterieni – maşinării moleculare din interiorul celulelor care produc proteine.

Multe antibiotice ţintesc aceşti ribozomi, dar bacteriile au dezvoltat apărări care îşi protejează ribozomii de astfel de medicamente.

Concepţia cresomicinei depăşeşte aceste apărări, oferind o nouă abordare a terapiei cu antibiotice.

Acest antibiotic face parte dintr-un efort mai amplu al echipei de la Harvard de a crea compuşi care pot combate superbacteriile, care au dezvoltat rezistenţă la mai multe antibiotice.

Munca lor este susţinută de o subvenţie de 1,2 milioane de dolari din partea Acceleratorului bifoarmaceutic pentru combaterea bacteriilor rezistente la antibiotice/Combating Antibiotic-Resistant Bacteria Biopharmaceutical Accelerator (CARB-X), un parteneriat global non-profit cu sediul la Universitatea din Boston care finanţează cercetarea şi dezvoltarea în fază incipientă a produselor antibacteriene.

Potrivit Centrului american pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), în fiecare an apar peste 2,8 milioane de infecţii rezistente la antimicrobiene.

Aceste infecţii au ucis cel puţin 1,27 milioane de persoane la nivel mondial şi au fost asociate cu aproape 5 milioane de decese suplimentare în 2019.

Inspirându-se de la lincosamide – o clasă de antibiotice care include medicamentul clindamicină, utilizat pe scară largă – cresomicina este complet sintetică şi prezintă modificări chimice care nu pot fi obţinute prin procesele tradiţionale de fabricare a medicamentelor.

Această abordare inovatoare permite crearea unor antibiotice care ar putea depăşi limitele tratamentelor actuale.

Dezvoltarea cresomicinei a implicat o tehnică numită sinteză bazată pe componente, o metodă care permite construirea de molecule complexe prin asamblarea unor componente mari, la fel de complexe, în etapele ulterioare ale sintezei.

Această strategie, comparată cu construirea cu secţiuni prefabricate dintr-un set lego, permite producerea şi testarea rapidă a sute de potenţiali candidaţi la medicamente, accelerând procesul de descoperire a medicamentelor.

„Antibioticele constituie fundaţia pe care este construită medicina modernă”, spune coautorul studiului, Kelvin Wu, un student absolvent al Harvard.

„Fără antibiotice, multe proceduri medicale de ultimă oră, cum ar fi intervenţiile chirurgicale, tratamentele împotriva cancerului şi transplanturile de organe, nu pot fi efectuate”, notează el, potrivit News.ro.

Cercetarea a primit sprijin din diverse surse, inclusiv de la Institutele naţionale americane de Sănătate (NIH), Fundaţia Naţională de Ştiinţă şi de la Acceleratorul Biomedical  Blavatnik de la Harvard.