Academia Regală Suedeză de Ştiinţe, care alege câştigătorii premiului Nobel pentru chimie, a anunţat miercuri că „regretă profund” scurgerea în presa din Suedia a numelor laureaţilor din 2023 cu mai multe ore înainte de anunţul oficial, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Desigur, este un incident foarte nefericit. Regretăm profund ceea ce s-a întâmplat”, a declarat secretarul general al instituţiei suedeze, Hans Ellegren, într-o conferinţă de presă, în care a menţionat un e-mail care a fost trimis din greşeală.

Cercetătorii Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov au fost recompensaţi miercuri cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2023 pentru „descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”, a anunţat miercuri Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.

Nanoparticulele şi punctele cuantice sunt utilizate la fabricarea becurilor LED şi a ecranelor televizoarelor, fiind de asemenea folosite pentru a-i ajuta pe medici să elimine pe cale chirurgicală ţesuturile tumorale.

Miercuri dimineaţă, cu câteva ore înaintea anunţului oficial, Academia suedeză a lăsat impresia că a făcut publice, în mod neintenţionat, numele celor trei oameni de ştiinţă care au câştigat premiul Nobel pentru chimie pe anul 2023.

Informaţia a fost preluată imediat de mai multe companii mass-media suedeze, inclusiv de popularele cotidiane Dagens Nyheter şi Daily Aftonbladet, revista ştiinţifică Nyteknik, radioul public SR şi televiziunea publică SVT, precizează AFP. Toate aceste companii mass-media au menţionat un comunicat de presă al Academiei, expediat printr-un e-mail şi al cărui titlu era „Ei au semănat o sămânţă importantă pentru nanotehnologii”.

Scurgerile în presă ale numelor laureaţilor Nobel reprezintă evenimente foarte rare, în contextul în care comitetele academice însărcinate cu alegerea laureaţilor au mare grijă pentru ca dezbaterile lor să se desfăşoare în mare secret. Lista nominalizaţilor rămâne, de asemenea, secretă pentru 50 de ani.

Cei trei laureaţi din acest an vor împărţi în mod egal un premiu de 11 milioane de coroane suedeze (990.000 de dolari).

Deşi premiile Nobel pentru chimie sunt uneori eclipsate de premiile pentru fizică şi de o serie de laureaţi faimoşi ai lor din trecut, precum Albert Einstein, printre câştigătorii Nobelului pentru chimie se numără mulţi oameni de ştiinţă importanţi, precum pionierii din domeniul radioactivităţii, Ernest Rutherford şi Marie Curie - cercetătoarea franco-poloneză câştigând şi premiul pentru fizică.

Ca şi alte Nobeluri, premiul pentru chimie a fost criticat pentru lipsa lui de diversitate şi egalitate. Din 1901 şi până în prezent, doar opt femei au fost premiate dintr-un total de 114 laureaţi.

În 2022, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless pentru experimente revoluţionare în domeniul chimiei clic şi al chimiei bioortogonale, prin intermediul cărora au descoperit reacţii ce au determinat moleculele să se grupeze împreună pentru a forma noi compuşi, utilizaţi în special pentru dezvoltarea unor noi tratamente farmaceutice, inclusiv împotriva cancerului.