Un fost primar din Iași, achitat într-un dosar de abuz în serviciu, ar putea primi despăgubiri de 10.000 de euro de la statul român. Fostul edil fusese condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, după ce DNA l-a acuzat, în 2016, că ar fi primit ilegal lemne de foc de la Ocolul Silvic local. Deși ceruse despăgubiri de aproximativ 60.000 de euro, magistrații Tribunalului Iași au redus valoarea la 10.000 de euro. Atât fostul edil, cât și statul român au contestat decizia judecătorilor, scrie Ziarul de Iași.

C.C. era primarul orașului Hârlău, județul Iași, când a fost trimis în judecată, în 2016, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Procurorii DNA Iași l-au acuzat că primise, de mai multe ori și fără documente legale, lemne de foc de la Ocolul Silvic local. I s-a reproșat, scrie sursa citată, și că ar fi dispus recepţionarea lucrării de extindere a reţelei de apă în satul Pârcovaci, înainte de finalizarea propriu-zisă a acesteia.

Paguba suferită de primăria Hârlău a fost stabilită de procurori la valoare de 2.433 lei. Deși în primă instanţă, edilul a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, în apel el a fost achitat.

Drept urmare, în august 2021, fostul primar a dat în judecată statul român și a cerut despăgubiri. A motivat că, din cauza procesului penal, și-a pierdut funcția, dar și șansa de a fi reales pentru al 5-lea mandat. A cerut daune materiale de 480.000 de lei, echivalentul salariului de primar pe 4 ani, pretenție la care, ulterior, a renunțat.

Pentru a justifica suma de 50.000 de euro, cerută ca daune morale, edilul a invocat cele 24 de ore petrecute după gratii când a fost reținut, dar și cele două luni de arest la domiciliu. Fostul primar a pus în seama stigmatizării sale publice şi stresul, boala de inimă, decesul soţiei sale sau neplăcerile suferite de copiii săi la locurile de muncă, scriu jurnaliștii de la Ziarul de Iași. În noiembrie 2022, magistraţii Tribunalului Iași au aprobat acordarea unor despăgubiri, dar în sumă de doar 10.000 de euro. Atât fostul edil, cât și statul român au contestat decizia judecătorilor.  Magistraţii Curții de Apel au considerat, însă, că suma de 10.000 de euro acordată ca daune morale e „rezonabilă şi echitabilă” și au dispus respingerea apelului. Sentinţa poate fi contestată cu recurs în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai scrie sursa citată.