Fostul preşedinte şi acţionar majoritar al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti, Dorin Şerdean, a fost trimis în judecată de Parchetul European (EPPO) din Bucureşti pentru o fraudă de 13 de milioane de euro care implică fonduri europene şi naţionale.

Dosarul a fost înregistrat marţi la Tribunal Bucureşti, părţi civile fiind Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi firmele Sengher Sisteme SRL, Old&New Construct SRL, Wagramer Termo 2000 SRL, Condor Păduraru SRL şi Top Decon SRL, potrivit portalului instanţelor de judecată, consultat de Agerpres.

Conform unui comunicat al EPPO, Parchetul European din Bucureşti a trimis un dosar penal Tribunalului Bucureşti, unde un fost preşedinte al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti a fost inculpat pentru fraudă.

Dorin Şerdean a fost viceprimar al municipiului Alba Iulia.

În luna mai, au fost efectuate percheziţii domiciliare în România şi Franţa, în cadrul unei anchete privind o fraudă de 30 de milioane de euro care implică fonduri europene şi naţionale.

Dorin Şerdean, care se află în prezent în arest preventiv, este suspectat că a emis 18 scrisori de garanţie false către adjudecatari ai proiectelor finanţate din fonduri UE şi naţionale, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potenţialelor daune. Se crede că acesta a desfăşurat activitatea în numele unei firme înregistrate în Spania sub controlul său, folosind documente false şi inexacte.

Potrivit probelor strânse în timpul percheziţiilor, în perioada mai 2020 - martie 2022 inculpatul a reuşit să depună, prin diverşi intermediari şi reprezentanţi ai şase societăţi comerciale, documente inexacte şi false către autorităţile contractante în cadrul unor proiecte finanţate în principal din fonduri UE.

Utilizarea acestor documente a dus la un câştig nejustificat de aproximativ 13 milioane euro, din care 11 milioane euro proveneau din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) al UE.

În cauză a fost investigată o metodă de a furniza scrisori de garanţie false beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potenţialelor daune.

Din cercetări a reieşit că, în perioada 2020 - 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanţare UE, ar fi fost emise mai multe scrisori de garanţie de către bănci fictive sau entităţi financiare, care nu ar fi dispus de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate. În special o bancă fictivă, care ar opera în Insulele Comore, ar fi emis scrisori de garanţie prin care ar fi asigurat autorităţilor publice din România plata unor sume, în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro.

În mod similar, instituţii financiare, care ar opera în Cehia, Letonia şi Spania, ar fi emis scrisori de garanţie pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru şi fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate.

Conform EPPO, pentru proiectele care beneficiază de finanţare europeană, câştigătorul contractului finanţat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o instituţie financiară, care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanţiei), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect.

În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primeşte un avans, acesta trebuie să depună şi o scrisoare de garanţie către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului.

În cazul investigat de EPPO se presupune că suspecţii ar fi emis scrisori de garanţie în numele unor entităţi financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanţie, suspecţii ar fi încasat sume importante de bani, pe care le-ar fi folosit în interes propriu.