Fostul ministru de finanţe austriac Karl-Heinz Grasser a fost condamnat marţi de Curtea Supremă la patru ani de închisoare pentru abuz de încredere, epilogul unui caz de corupţie răsunător care a zguduit ţara alpină timp de aproape două decenii.

Curtea Supremă a confirmat hotărârea în primă instanţă, pronunţată la sfârşitul anului 2020, „privind principalele capete de acuzare" împotriva lui Karl-Heinz Grasser şi a altor şase inculpaţi, conform unui comunicat, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Judecătorii au considerat că „faptele de abuz de încredere şi corupţie, care au avut ca rezultat îmbogăţirea personală a ministrului şi a apropiaţilor săi pentru un prejudiciu de aproape zece milioane de euro, au constituit infracţiuni grave cu consecinţe importante".

Grasser nu a scăpat aşadar de închisoare, însă pedeapsa sa a fost redusă la jumătate, de la opt la patru ani de detenţie, din cauza „duratei excesive a procesului", care s-a desfăşurat pe o perioadă de 15 ani, reprezentând „o încălcare a drepturilor fundamentale", şi datorită „bunei conduite" a inculpaţilor.

El a fost totodată achitat de acuzaţiile de falsificare a probelor.

Fost protejat al politicianului austriac de extremă dreapta Jörg Haider în anii 2000, fostul ministru susţine că „nu a făcut nimic rău" şi, după ce s-a luptat atâţia ani pentru „nevinovăţia sa", intenţionează acum să ducă lupta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit agenţiei de presă APA.

Bărbatul în vârstă de 56 de ani, care a ocupat postul de ministru de finanţe între 2000 şi 2007, este acuzat de corupţie în cea mai mare vânzare naţională de proprietăţi din Austria.

El este acuzat că a furnizat informaţii confidenţiale în timpul privatizării a aproximativ 60.000 de locuinţe de stat aparţinând companiei publice Buwog, în 2004, şi că a fost plătit pentru aceste dezvăluiri de secrete.

Potrivit experţilor, apartamentele, situate în principal în Viena, s-au vândut la un preţ mediu de doar circa 16.000 de euro pe proprietate, deşi valorau de două ori mai mult.

Afacerea, foarte mediatizată, a marcat sfârşitul ambiţiile politice ale lui Karl-Heinz Grasser, supranumit de presă „ministrul glamour" din cauza căsătoriei sale cu o moştenitoare a imperiului Swarovski.