Astronomii au descoperit un element chimic neobișnuit în partea superioară din atmosferele a două exoplanete superfierbinți unde plouă cu fier lichid și pietre prețioase, scrie CNN.
Cele două planete extrasolare sunt giganți de gaz ultrafierbinți numiți WASP-76b și WASP-121b. Astronomii au folosit Telescopul Foarte Mare al Observatorului European Austral pentru a detecta bariul la altitudini foarte mari în atmosfera fiecărei exoplanete.
Bariul este cel mai greu element descoperit vreodată în atmosfera unei planete din afara Sistemului Solar. Publicația Astronomie și Astrofizică a publicat joi un studiu cu detaliile descoperirii.
De fiecare dată când cercetătorii descoperă ceva nou, WASP-76b și WASP-121b devin tot mai stranii pentru oamenii de știință.
„Partea confuză și neașteptată este: de ce există un element atât de greu în straturile superioare ale atmosferei acestor planete?” a declarat șeful echipei de cercetare Tomas Azevedo Silva, doctorand la Universitatea din Porto și Institutul de Astrofizică și Științe Spațiale din Portugalia.
„A fost o descoperire oarecum 'accidentală'”, a spus Silva. „Nu ne așteptam și nu căutam bariu în mod special și a trebuit să verificăm dacă acesta provine cu adevărat de pe planetă pentru că nu a mai fost văzut niciodată pe vreo [altă] exoplanetă”.
Ambele planete extrasolare au dimensiuni similare cu Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, dar au temperaturi incredibil de ridicate la suprafață, cu mult peste 1.000 de grade Celsius.
Temperaturile extrem de mari de pe WASP-76b și WASP-121b provin de la faptul că fiecare planetă se află în apropierea stelei gazdă, având o orbită de doar una sau două zile pământene.
Descoperită pentru prima dată în 2015, WASP-121b se află la aproximativ 855 de ani lumină de Pământ. Exoplaneta are o atmosferă strălucitoare formată din vapori de apă, iar atracția gravitațională intensă a stelei pe care o orbitează o deformează și o face să arate precum o minge de rugby.
Planeta are o rotație sincronă, ceea ce înseamnă că este aceeași față este mereu îndreptată în direcția stelei în jurul căreia se învârte, similar cu modul în care Luna noastră orbitează în jurul Pământului.
În timpul zilei, temperaturile încep de la 2.227 de grade Celsius în cel mai adânc strat al atmosferei și ajung la 3.227 de grade Celsius în stratul superior.
Oamenii de știință au observat WASP-76b pentru prima dată în 2016, o planetă care orbitează în jurul unei stele din constelația Peștii, aflată la 640 de ani lumină distanță de Pământ și având, deasemenea, o rotație sincronă.
Datorită naturii lor superfierbinți, exoplanetele au niște caracteristici neobișnuite și condiții meteorologice care par inspirate din poveștile științifico-fantastice. Oamenii de știință sunt de părere că ploaia pe WASP-76b este formată din fier lichid, în timp ce WASP-121b ar avea nori de metal pietre prețioase în stare lichidă.
„Ținând cont de gravitația foarte mare a planetelor, ne-am aștepta ca elemente grele precum bariul să cadă rapid în straturile inferioare ale atmosferei”, a spus coautorul studiului Olivier Demangeon.
Descoperirea bariului în atmosfera ambelor exoplanete sugerează că giganții de gaz superfierbinți au caracteristici și mai neobișnuite decât se bănuiește.
Pe Pământ, bariul apare pe cerul nopții ca o culoare verde în urma exploziei artificiilor. Oamenii de știină nu sunt siguri ce proces natural face ca elementul greu să apară în înaltul atmosferei acestor giganți gazoși.
„Fiind gazoase și fierbinți, atmosferele lor sunt foarte extinse”, a spus Demangeon. „Prin urmare, sunt mai ușor de observat și studiat decât cele ale planetelor mai mici sau mai reci.”
Viitoarele telescoape vor putea să detecteze mai multe detalii în straturile atmosferice ale exoplanetelor, inclusiv în cazul planetelor asemănătoare Pământului, pentru a dezvălui misterele lumilor neobișnuite din întreaga galaxie.