În România, țuica nu este doar o băutură, ci un simbol al ospitalității și al tradițiilor. În mai multe zone din țară, e folosită pentru a întâmpina oaspeții sau e servită la mese festive, nunți și alte ocazii speciale. Caracterul tradițional al băuturii alcoolice produse din fructe stă și la baza unei propuneri legislative inițiate în vara acestui an, care prevede ca gospodăriile în care se produc țuica să fie scutite de plata accizelor pentru o cantitate de până la 150 de litri, în loc de 50. de litri, cât este reglementat în prezent. În contrast, experții avertizează că producerea alcoolului acasă poate provoca probleme grave pentru sănătate și, în unele cazuri, poate duce la deces.
În prezent, accizele pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii a ajuns la peste 23 de lei pe litrul de alcool pur, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, iar deputatul din partea Partidului Național Liberal, Adrian Cozma, dorește eliminarea acestor taxe.
Într-un interviu acordat Digi24.ro, inițiatorul Cozma Adrian își explică propunerea legislativă: „Nunțile în țara Oașului sunt de la 300 de persoane la 1.200 sau la 1.000 și. Vă dați seama că pentru o nuntă, evident că îi trebuie omului 150 de litri de pălincă. De ce să nu facem o reglementare? Pentru că, eu vă spun, toți în gospodării au peste 50 de l. De ce nu facem sau reglementare ca oamenii să fie în legalitate?”.
Deputatul spune că are susținerea colegilor de partid pentru această propunere. „Sprijin am din partea Partidului Național Liberal, a colegilor din PNL și probabil și celilalți, pentru că este vorba de un produs tradițional, eu nu cred că o să-și permită celelalte părți care vorbesc de tradiție, care vorbesc de păstrarea tradițiilor în diferite zone din țară să nu susțină acest demers”, a adăugat Cozma.
Propunerea prevede că persoanele fizice pot produce alcool din fructe scutit de accize, utilizând „un dispozitiv de distilare simplu, de mici dimensiuni, înregistrat la autoritatea competentă”.
Limita de 50 de litri pe an fără accize, pentru consum personal, e considerată prea mică și descurajează oamenii să cultive pomi fructiferi și implicit să mai producă alcool tradițional. De aceea, inițiatorul dorește creșterea limitei la 150 de litri/an fără accize.
„Măsura nu are impact bugetar. Dimpotrivă, anticipăm efecte pozitive multiple ale modificării propuse, atât asupra majorării suprafețelor de plantații de pomi fructiferi, cât și asupra perpetuării producției unor sortimente tradiționale de alcool din fructe”, arată inițiatorul legii, în expunerea de motive.
Întrebat dacă această măsură ar putea încuraja consumul de alcool, Cozma Adrian a răspuns: „Nu cred că există cineva care zice, uite, s-a mărit pragul, de mâine mă apuc și beau și eu o pălincă. Adică omul dacă e predispus să consume, consumă”.
Deputatul PNL a dorit ca propunerea să fie supusă dezbaterii și aprobării Parlamentului, în procedură de urgență și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025.
Marius Chipurici, medic toxicolog, a explicat pentru Digi24.ro care sunt riscurile producerii de alcool în gospodărie.
„La distilarea oricărui tip de borhot, se elimină nu doar alcool etilic, ci și alcool metilic. Într-un spațiu închis, nu se poate ermetiza instalația de producție, vaporii vor răzbate în încăpere și, prin inhalare, alcoolul produce foarte repede efectele sale, absorbția este mult, mult, mult mai mare, aproape instantanee”, a declarat toxicologul.
Chipurici spune că se poate ajunge la beție prin mai multe căi de administrare, atât orală, cât și inhalatorie, dar și prin piele.
„Dacă am face baie în vin sau bere am putea să ne îmbătăm tocmai datorită faptului că se absoarbe și la nivelul pielii alcool. Pielea este cel mai mare organ al organismului și atunci, cu cât suprafața de absorbție e mai mare, cu atât riscul este mai pregnant”.
Riscul pe termen lung la care se expun consumatorii este alcoolismul, o dorință incontrolabilă de a consuma alcool, care poate duce la mai multe probleme de ordine socială și nu numai.
„Orice dependență determină două manifestări. Cele psihice sunt legate de dorința de a consuma alcool, iar cele fizice sunt mecanismele organismului prin care el dorește să recapete alcool, transpirație, tahicardie, hipertensiune arterială, incoerență în gândire și așa mai departe. Pe termen lung, apar și degradări ale funcției cognitive, ale memoriei, neglijență în serviciu, în îmbrăcare, în manifestare față de alți oameni, probleme familiale, divorț, violență în familie”, a adăugat Chipurici.
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la consumul de alcool, în condițiile în care o persoană bea în medie 11 litri de alcool anual, peste media UE de 9,8 litri, potrivit unui raport realizat de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), publicat în 2023. În timp ce peste jumătate din decesele din țară sunt cauzate de consumul excesiv de alcool și alimente nesănătoase, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Diferențele între sexe sunt semnificative, în România. Dacă bărbații au consumat, în medie, aproape 19 litri, femeile au băut 5,5 litri, în 2020, potrivit raportului Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
De asemenea, consumul este mai frecvent în rândul persoanelor cu educație scăzută și venituri mici, a mai fost scris în raport.
Consumul de alcool este cauza a peste 200 de afecțiuni de sănătate, de la boli fizice grave, până la probleme de sănătate mintală, susțin datele OMS din 2024. Printre probleme de sănătate se numără și boli hepatice, leziuni rutiere, violență, cancer, boli. cardiovasculare, sinucideri, tuberculoză și HIV/SIDA, potrivit sursei citate, iar, cu cât cantitatea băută este mai mare, cu atât riscurile cresc.