Un cutremur s-a produs in Vrancea, vineri dimineata

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2024-02-16 09:39:45
Sursa:

Un cutremur cu magnitudinea de 3,1 grade pe Richter s-a produs, vineri dimineaţa, la ora locală 6:20, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), informează Agerpres.

Seismul a avut loc la adâncimea de 81,4 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 50 km vest de Focşani, 60 km est de Sfântu-Gheorghe, 76 km est de Braşov, 77 km nord de Buzău, 87 km sud de Bacău şi 97 km sud-vest de Bârlad.

În cursul lunii februarie, în România s-au înregistrat 15 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 3,6 grade pe Richter. Pe 10 februarie, a avut loc o mișcare seismică similară.

Anul trecut, cea mai mare mişcare tectonică, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.

Citește mai multe despre:

Economie 2022-10-28 20:03:33

Economie 2024-06-21 08:36:18

Economie 2024-04-11 00:42:19

Economie 2024-02-22 12:50:11

Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a afirmat joi că nu s-a discutat despre ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, în şedinţa de vineri a Consiliului Politic Naţional, în condiţiile în care în spaţiul public i-a fost cerută demisia în urma anchetei realizate de Ministerul Sănătăţii la Spitalul „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti. Romaşcanu a precizat, citat de news.ro, că, dacă se va dovedi că ancheta administrativă nu a fost desfăşurată în conformitate cu legea, vor fi luate măsuri.

Economie 2024-08-09 12:00:11

Economie 2025-03-19 18:01:59

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat că măsurile fiscale asumate de către Guvern apar în contextul unui deficit bugetar excesiv, dar că nu există pericolul suspendării fondurilor europene faţă de România, aşa cum se vehiculează. Aceasta mai spune că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru România în privința deficitului bugetar, ca urmare a sprijinului acordat Ucrainei de la debutul războiului."Aceste măsuri vin în contextul unui deficit bugetar excesiv, despre care s-a tot discutat ultima vreme atât la nivel naţional, cât şi la Bruxelles. Într-adevăr, avem un deficit bugetar mult peste nivelul agreat la nivel european de maximum de 3%, stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere. În privinţa posibilităţii suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, aşa cum se vehiculează", a declarat Corina Creţu.Europarlamentarul a spus că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar mai mare faţă de România, ca urmare a sprijinului oferit Ucrainei de la începerea războiului."România a arătat solidaritate faţă de Ucraina, de la declanşarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depăşeşte 3,5% din deficitul bugetar. De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate, care dă acces produselor ucrainene la piaţa internă fără respectarea standardelor europene, au grevat fermierii români şi a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depăşit 50% din PIB", a susţinut Creţu.Parlamentarul european a subliniat că România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea modului de colectare a taxelor având în vedere că statul colectează la bugetul de stat venituri în valoare de 26% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, potrivit Eurostat."Privitor la asumarea răspunderii, aceasta se datorează faptului că suntem într-adevăr într-o situaţie de urgenţă privitor la aplicarea măsurilor, pentru ca acestea să aibă efectul scontat, în lunile care au mai rămas din an", consideră Corina Creţu.Deputatul european crede că în lipsa asumării răspunderii Guvernului procedura parlamentară ar fi mai laborioasă şi mai lungă, în contextul în care este nevoie de celeritate pentru ca aplicarea măsurilor să producă efecte.

Economie 2023-09-28 10:15:03