Pentru ucigașul Azamat Iskaliev, războiul a fost un bilet pentru a scăpa de închisoare. Bărbatul în vârstă de 37 de ani ispășise mai puțin de o treime dintr-o pedeapsă de nouă ani pentru crimă - pentru că și-a înjunghiat mortal soția în mașina sa în vara anului 2021, deoarece aceasta dorea divorțul - când a fost eliberat și grațiat de Rusia ca să lupte în Ucraina.

După ce s-a întors la viața civilă, a înjunghiat o fostă iubită de peste 60 de ori în magazinul unde lucra în octombrie anul trecut, după ce aceasta i-a respins avansurile. În iulie, a fost condamnat la mai mult de 19 ani de închisoare pentru crima îngrozitoare, potrivit Reuters.

Cazul lui Iskaliev, reconstituit din înregistrările instanței din orașul Saratov și din relatările din presa locală de la audierile sale, este un exemplu șocant al problemelor sociale care ar putea aștepta Rusia, pe măsură ce sute de mii de soldați - unii dintre ei condamnați grațiați - se întorc acasă după sfârșitul războiului.

„În total, probabil peste 1,5 milioane de bărbați și femei din Rusia participaseră la război până la începutul anului 2025”, a declarat Mark Galeotti, istoric și expert britanic în Rusia și autor al unui raport despre provocările cu care se confruntă Moscova în materie de demobilizare pentru Inițiativa Globală împotriva Crimei Organizate Transnaționale.

„Pe măsură ce tot mai mulți dintre ei încep să fie demobilizați și să se întoarcă acasă, Rusia va vedea un aflux de veterani... care vor suporta impactul psihologic al războiului.”

Astfel de îngrijorări ajung până la vârf, președintele Vladimir Putin considerând perspectiva revenirii în masă a armatei un risc potențial pe care dorește să îl gestioneze cu atenție pentru a evita destabilizarea societății și a sistemului politic pe care l-a construit, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului.

Scopul, a declarat una dintre surse, este de a evita repetarea tulburărilor sociale care au urmat sfârșitului războiului Uniunii Sovietice din Afganistan, când veteranii întorși au contribuit la alimentarea unui val de crimă organizată care a devastat Rusia în anii 1990.

Mulți dintre cei care se întorc la viața civilă nu vor câștiga niciodată salariile generoase pe care le primesc acum, ceea ce va crea nemulțumire, a declarat aceeași sursă.

Un recrut din armată din Moscova, de exemplu, poate câștiga acum cel puțin 5,2 milioane de ruble (65.000 de dolari) în primul an în Ucraina, inclusiv un bonus de înscriere inițial de 1,9 milioane de ruble (24.000 de dolari), ceea ce este aproape la fel de mult ca salariul mediu anual din capitală.

Provocările legate de gestionarea veteranilor care se întorc în armată nu sunt specifice Rusiei. O „minoritate substanțială” din cei aproximativ 2,7 milioane de americani care au servit în Vietnam, de exemplu, au suferit probleme psihologice și de adaptare la viață, potrivit Departamentului pentru Afacerile Veteranilor din SUA.

O diferență cheie între războiul din Ucraina și multe alte conflicte este însă faptul că ambele părți au desfășurat condamnați pe câmpul de luptă.

Datele de la serviciul penitenciar rus și serviciile de informații ale Ucrainei sugerează că Rusia a recrutat între 120.000 și 180.000 de condamnați pentru a lupta în Ucraina din 2022.

Soldații care s-au întors acasă până acum au fost în principal condamnați, grav răniți sau alții considerați prea bătrâni pentru a lupta. Dar cea mai mare parte a armatei - Putin a declarat că aproape 700.000 de soldați luptă în Ucraina - este încă acolo.

Ministerul Apărării nu mai eliberează condamnații precum Iskaliev în societate după șase luni petrecute în Ucraina, după ce a schimbat regulile în 2023, oficialii afirmând că este nedrept ca infractorii să beneficieze de condiții mai bune decât voluntarii obișnuiți. Acum, la fel ca recruții obișnuiți care semnează un contract, aceștia trebuie să continue să lupte până la sfârșitul războiului.

Verstka, o publicație media independentă rusă, a calculat în octombrie anul trecut că aproape 500 de civili au devenit victime ale veteranilor care s-au întors din luptele din Ucraina.

Folosind date open-source despre crimele militare din relatări din mass-media și înregistrări judiciare rusești, organizația a declarat că cel puțin 242 de persoane au fost ucise și alte 227 au fost grav rănite.

Reuters nu a putut confirma independent aceste cifre.

Autoritățile ruse au desemnat pe Verstka, al cărui editor are sediul la Praga, agent străin în decembrie 2023. Acestea au spus că publicația s-a opus operațiunilor militare ale Moscovei în Ucraina și a distribuit informații false despre politicile rusești, acuzații respinse de Verstka, care susține că verifică riguros faptele și nu publică nimic de care nu este 100% sigură.

O a doua sursă apropiată Kremlinului a declarat pentru Reuters că guvernul se teme de impactul pe care l-ar putea avea o întoarcere în masă a veteranilor asupra sistemului politic strict controlat al țării.

Putin a simțit deja haosul de care sunt capabile forțele pe care le-a dezlănțuit în Ucraina pe plan intern, când șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a condus o revoltă împotriva înalților comandanți ai armatei în iunie 2023.

O a treia sursă a declarat că Kremlinul, la cererea lui Putin, a lucrat pentru a gestiona potențialele probleme legate de o serie de politici, programe și numiri, inclusiv prin sprijinirea veteranilor pentru a participa la alegerile regionale de anul trecut și prin prezentarea lor la alegerile parlamentare federale de anul viitor.

Citește și:

Torturați și trimiși la moarte: Dezvăluirile soldaților din unitățile „Storm” aruncați în asalturi sinucigașe de comandanții lui Putin

Putin, care a declarat că „războinicii” care au luptat în Ucraina fac parte din „elita autentică”, le-a promis veteranilor cariere prestigioase și s-a interesat personal de un program de antrenament de elită numit „Timpul Eroilor”, menit să-i pregătească pentru conducerea civilă.

Un veteran decoprat, comandant de tanc, pe nume Artur Orlov, a fost numit la conducerea mișcării de tineret în stil sovietic a președintelui, „Mișcarea Primului”. Un altul, fostul comandant de batalion Artiom Joga, a fost numit reprezentant special al lui Putin în vasta regiune Ural.

Alți patru veterani au primit posturi în administrația prezidențială, cel puțin trei au locuri în camera superioară a parlamentului, în timp ce alții au primit posturi în diferite ramuri ale guvernului regional.

Într-o întâlnire la Kremlin cu unii dintre participanți, în iunie, Putin a explicat rațiunea - pe care a descris-o drept „credința sa profundă” - din spatele acestui plan.

„Oamenii care au luat decizia conștientă de a servi Patria și, prin urmare, de a obține succes personal, ar trebui să ocupe treptat anumite poziții”, a spus el.

Opiniile variază cu privire la validitatea comparațiilor cu anii 1990, când veteranii întorși în țară, numiți „Afganți”, mulți suferind de tulburare de stres posttraumatic și unii bazându-se pe droguri și alcool pentru a supraviețui, se luptau să se reintegreze și contribuiau la creșterea criminalității.

Zhoga, al cărui fiu a fost ucis în Ucraina, a declarat că veteranii din Ucraina vor evita problemele care îi chinuiau pe veteranii afgani datorită eforturilor statului.

Această opinie a fost împărtășită și de o a treia sursă apropiată Kremlinului, care a declarat că sfârșitul războiului din Afganistan, în 1989, a fost urmat doi ani mai târziu de prăbușirea Uniunii Sovietice, creând un vid de putere și securitate propice haosului.

Astăzi este diferit, pentru că sistemul politic și forțele de ordine sunt mai puternice, a spus sursa, care a recunoscut că deținuții reprezintă o categorie specială care prezintă în mod natural un risc mai mare.

Alții susțin că veteranii din Ucraina care se întorc în țară ar putea reprezenta o problemă mai gravă decât cei reveniți din Afganistan.

Gregory Feifer, autorul cărții „Marele Joc de Noroc”, despre invazia sovietică din Afganistan, a declarat pentru Reuters că războiul din Ucraina a devenit un conflict mult mai sângeros decât cel din Afganistan, unde numărul oficial al morților sovietici a fost de aproximativ 15.000.

„Numerele sunt acum mult, mult mai mari”, a declarat Feifer, director executiv al Institutului pentru Afaceri Mondiale Actuale din Washington. „Vorbim despre un conflict mult mai amar.”

Galeotti, autorul raportului privind provocările legate de demobilizare, a declarat că nu crede că problemele veteranilor care se întorc în țară vor ajunge „la apogeul anilor '90”, dar că va fi o perioadă de tulburări.