Moștenirea dureroasă a înfrângerii militare pe care Georgia a suferit-o în 2008, când a fost invadată de armata rusă, încă influențează politicile din această țară, relatează The Wall Street Journal. În ultimele luni, în timp ce Rusia a preluat inițiativa pe frontul din Ucraina, guvernul de la Tbilisi s-a apropiat de Moscova și s-a distanțat tot mai mult de vechile sale aspirații pro-occidentale, iar mulți georgieni consideră că următoarele alegeri parlamentare ar putea fi un moment critic pentru țara lor.
Au trecut deja mai multe săptămâni de când capitala țării a fost cuprinsă de proteste în masă și confruntări cu poliția, în timp ce SUA au impus sancțiuni împotriva liderilor partidului georgian aflat la conducere.
Într-o țară care a trecut printr-un război civil sângeros, trei conflicte cu Rusia și o revoluție, de la câștigarea independenței și până în prezent, alegerile naționale din octombrie ar putea fi un moment critic pentru întreaga regiune.
La fel ca mulți alți georgieni, în special din generațiile mai vechi, farmacista Fatima Papiașvili spune că intenționează să voteze pentru partidul Visul Georgian, condus de miliardarul și fostul premier Bidzina Ivanișvili.
Motivul principal: vrea pace cu Rusia cu orice preț, mai ales după ce a văzut ororile din Ucraina. Fatima (65 de ani) a spus că este de acord cu mesajul principal al lui Ivanișvili: un vot pentru opoziția pro-occidentală este practic un vot pentru un nou conflict.
„Protestatarii din Tbilisi urlă și strigă pentru că nu au văzut cum este în realitate un război”, a spus Fatima, amintindu-și cum satul ei - Tkviavi - a rămas complet izolat, fără alimente, electricitate și rețea de telefonie, în timp conflictului din 2008.
„Îmi place America, îmi place Europa, dar nu există nicio șansă ca Rusia să ne lase să mergem în direcția aceea”, a spus Fatima.
Fiica ei, Diana (25 de ani), nu este deloc de acord. Ea doar ce a terminat facultatea în Tbilisi și vrea să devină designer grafic.
Cu toate că nu a participat la proteste din cauza unor probleme de sănătate, Diana a spus că își susține colegii de clasă care au inundat străzile capitalei, după ce partidul lui Ivanișvili a dat o lege pe model rusesc prin care limitează societatea civilă.
„Trebuie să ne luptăm pentru libertatea noastră. Dacă nu luptăm, vom fi sclavi”, a spus Diana, care a călătorit prin Europa în ultimii ani - o oportunitate de care georgienii se bucură din 2017, atunci când UE a eliminat vizele pentru cetățenii din Georgia.
Georgia era văzută ca una dintre cele mai pro-occidentale foste republici sovietice, iar sondajele arată că mare parte din populație își dorește în continuare ca țara lor să intre în UE și NATO.
Alături de Ucraina, Georgiei i s-a promis că va adera până la urmă NATO în cadrul summitului de la București din 2008 și a devenit oficial candidat la aderare în UE la finalul anului trecut.
Oficial, Georgia nu are relații diplomatice cu Rusia, în condițiile în care 20% din teritoriul țării rămâne ocupat de forțele ruse. Totuși, granița este deschisă și zborurile directe din Rusia aduc în fiecare zi mii de turiști ruși.
Urmând din nou stilul autoritar de guvernare al lui Putin, guvernul georgian vrea acum să adopte o lege care ar interzice „propaganda” LGBT, precum paradele Pride, și ar susține „valorile tradiționale”.
În ultimele luni, mulți activiști anti-guvern au fost agresați de bătăuși care ar avea legături cu autoritățile.
„Suntem acum în aceeași situație în care era Rusia în 2012. Dacă Visul Georgian începe să aplice această lege rusească, ei vor scăpa de organizațiile internaționale, de organizațiile caritabile, vor distruge societatea civilă și apoi presa independentă, așa cum s-a întâmplat în Rusia”, a spus Zurab Japaridze, fondatorul partidului de opoziție Girchi.
Japaridze a spus că a fost nevoit să tragă în aer cu arma la începutul anului, după ce a fost atacat acasă.
Liderii Visului Georgian neagă că ar avea vreo legătură cu incidentele în care liderii opoziției sunt atacați și spun că noile legi, care le cer companiilor media și ONG-urilor care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca agenți ai unei puteri străine și să se supună unor controale stricte, nu sunt foarte diferite de cele din Occident.
Premierul Irakli Kobakhidze a spus luna aceasta că dacă Visul Georgian va câștiga o majoritate copleșitoare în alegerile din octombrie, va folosi noile puteri constituționale ca să interzică toate partidele de opoziție și să-i înlăture din parlament pe toți politicienii de opoziție, pe care i-a descris drept „infractori”.
„Am avut diferendele noastre în Georgia, uneori au fost foarte dure, dar indiferent de aceste neînțelegeri, toate guvernele de aici au fost clar pro-occidentale”, a spus fostul președinte georgian Giorgi Margvelașvili, un fost aliat al lui Ivanișvili.
„Acum, este pentru prima dată când guvernul schimbă orientarea geopolitică a națiunii”, a adăugat el. „Pentru Rusia, este o victorie uriașă, din punct de vedere ideologic.”
Într-un discurs susținut în aprilie, Ivanișvili, care a trăit la Moscova timp de zeci de ani și a avut pașaport rusesc, a acuzat „partidul global al războiului” din Occident că încearcă să răstoarne guvernul său.
Motivul invocat de el pentru care Vestul ar încerca să îl înlăture de la putere: refuzul Georgiei de a deveni „carne de tun” și de a deschide „un al doilea front” împotriva Rusiei.
Guvernul georgian, care a refuzat să impună propriile sancțiuni împotriva Moscovei și să susțină Ucraina cu arme, trebuie să fie atent în relațiile sale cu Kremlinul ca o problemă națională de supraviețuire, a spus Nikoloz Samkharadze, șeful comisiei de relații externe a parlamentului și membru important al partidului Visul Georgian.
Samkharadze susține că SUA și aliații lor nu au făcut nimic să susțină Georgia în precedentele războaie contra Rusiei, în timp ce trupele ruse de ocupație sunt staționate la doar 500 de metri de principala autostradă care leagă Tbilisi de coasta Mării Negre.
„Pot să vă spun foarte sincer și deschis, ne este teamă de Rusia... Imaginați-vă un scenariu în care rușii pornesc doar motorul unui blindat - nici măcar un tanc - și îl pun pe acea autostradă. Ce faci tu ca stat?”
„Dacă tragi, atunci ești în război cu Rusia. Dacă nu tragi, atunci nu ești un stat. Ne-am învățat lecția și știm că dacă o să mai fie un război între Rusia și Georgia, vom fi din nou pe cont propriu.”
Pentru opoziția fragmentată a Georgiei, înlăturarea guvernului actual nu va fi o misiune ușoară.
„Credem că unirea tuturor forțelor de opoziție pro-occidentale este o nevoie publică în acest moment și trebuie să facem față provocării”, a spus Tina Bokuchava, președinta celui mai mare partid de acest gen, Mișcarea Națională Unită, care a fost fondat de Mihail Saakașvili, aflat la închisoare în acest moment pe motiv că a făcut abuz de putere.
„Ivanișvili a transformat practic aceste alegeri într-un referendum între Rusia și Europa”, a mai spus Bokuchava.
Totuși, dacă vor fi forțați să aleagă între Ivanișvili și întoarcerea la putere a lui Saakașvili, mulți georgieni i-ar alege mai degrabă pe actualii conducători ai țării „pentru că măcar ei promit pace”.
La fel ca în cazul protestelor Maidan din Ucraina, există multă neîncredere între partidele politice organizate și noua mișcare informală care susține protestele de stradă.
Totuși, Georgia pare că se apropie de un moment existențial, riscând să devină o dictatură și un satelit al Rusiei, în funcție de rezultatul alegerilor parlamentare din octombrie.